Transfăgărășanul își schimbă fața
Lucrările prevăd amenajarea mai multor locuri de parcare, în care să poată funcționa tarabe pentru micii comercianți, crearea unor puncte de belvedere, de unde să se poată admira peisajele și lărgirea părții carosabile, în așa fel încât și mașinile mari, precum autocarele, să poată circula mai ușor.
Articol editat de cristina.rusu, 9 martie 2023, 10:46
De asemenea, la baza muntelui vor fi montate panouri electronice de informare, care să ofere date despre aglomerația de pe traseu, numărul de locuri de parcare disponibile și condițiile meteo, precum temperatura, puterea vântului sau riscul de formare a poleiului.
În cadrul lucrărilor, sunt prevăzute amenajarea mai multor copertine din beton care să protejeze drumul de căderile de pietre sau de zăpadă, consolidarea unor zone învecinate șoselei și asigurarea de șanțuri pentru scurgerea apelor.
În același timp se caută soluții pentru circulația în partea superioară a acestui drum în tot timpul anului sau, dacă stratul de zăpadă și riscul de avalanșe nu permit, pe o perioadă cât mai lungă din an. În prezent, Transfăgărășanul este închis între Piscul Negru din județul Argeș și Bâlea Cascadă din Sibiu în perioada noiembrie – iunie.
Dezvoltarea turismului din zona Munților Făgăraș este principalul obiectiv urmărit de autorități, pentru care e nevoie și de modernizarea căilor de acces. Investițiile urmează să fie asigurate din fonduri europene, prin Programul Operațional de Transport.
Proiectul Companiei de Drumuri a fost lansat în dezbatere publică și timp de 30 de zile persoanele sau agenții economici interesați pot trimite propuneri și observații.
Ulterior, va fi întocmită o expertiză tehnică în baza căreia va fi lansată licitația pentru proiectarea și execuția lucrărilor.
Lung de 151 de kilometri, Transfăgărășanul face legătura dintre Muntenia și Transilvania. DN 7C, cum este numit oficial, începe în comuna Bascov, de lângă Pitești și se termină în apropierea comunei Cârtisoara, la intersecția cu DN1 – E68.
Șoseaua trece pe lângă Cetatea Poenari, traversează barajul Vidraru iar în zona superioară a fost amenajat un tunel de aproape 900 de metri, aflat în imediata apropiere a lacului glaciar Bâlea, unde drumul atinge înălțimea maximă de 2042 de metri.
De aici, urmează o coborâre abruptă, în serpentine, care este, de fapt, și partea ce se întreține cel mai greu.
Mihai Miclăuș
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
