Prima pagină » Personalitatea Zilei » Personalitatea zilei: Linus Pauling

Personalitatea zilei: Linus Pauling

Foto: wikipedia

Cercetările sale au contribuit la descoperirea structurii de spirală dublă a ADN-ului. A fost pe de altă parte un apologet al vitaminei C, din care recomanda doze exagerat de mari. În 28 februarie 1901 s-a născut chimistul Linus Carl Pauling:

Personalitatea zilei: Linus Pauling — Foto: Foto: wikipedia

Articol editat de cristina.rusu, 28 februarie 2023, 06:00 / actualizat: 28 februarie 2023, 8:30

Cercetările sale au contribuit la descoperirea structurii de spirală dublă a ADN-ului. A fost pe de altă parte un apologet al vitaminei C, din care recomanda doze exagerat de mari. În 28 februarie 1901 s-a născut chimistul Linus Carl Pauling:

A absolvit Oregon State College în 1922, devenind inginer chimist. A fost doctorand între 1922 şi 1925, luându-şi doctoratul (summa cum laude) în chimie, cu mici aplicaţii în fizica şi matematică. Doi ani mai târziu, el a acceptat postul de asistent universitar la Caltech, la catedra de chimie teoretică. A studiat tetravalenţa carbonului şi a introdus conceptul de electronegativitate, publicând lucrări despre structura nucleului atomului. Interesul lui iniţial se îndrepta spre materia anorganică; totuşi în anii ’30, influenţat de orientarea tot mai accentuată spre biologie a universităţii la care lucra, a început să studieze hemoglobina, demonstrând că aceasta îşi schimbă structura atunci când pierde o moleculă de oxigen. A folosit o tehnică de analiză prin difracţia razelor X, pe care o aplicase anterior în studierea cristalelor, pentru a vizualiza legăturile dintre proteine. Aceste cercetări i-au ajutat pe savanţii britanici să descopere structura în dublu – helix a moleculei de ADN. Pauling a primit premiul Nobel pentru chimie în 1954.

Activism

Pauling a fost practic apolitic până la al Doilea Război Mondial. Robert Oppenheimer l-a invitat să coordoneze departamentul de chimie al proiectului Manhattan, dar a refuzat pentru că nu voia să-şi mute familia. Pauling a lucrat totuşi pentru armată, dezvoltând printre altele un instrument de detectare a cantităţii de oxigen într-un amestec de mai multe gaze, care se putea folosi la bordul submarinelor. După război acelaşi instrument a fost adaptat pentru a fi folosit în incubatoarele pentru copii. Alte proiecte cu aplicaţie militară directă au inclus explozibili şi combustibili pentru rachete, Pauling fiind recompensat cu o medalie de merit în 1948.

Mai târziu, sub influenţa soţiei lui, Pauling a devenit un activist pentru pace, alăturându-se comitetului format de Einstein pentru a avertiza politicul şi publicul larg în privinţa escaladării pericolului nuclear. Ca urmare a acestor activităţi, i-a fost refuzată acordarea paşaportului în 1952, când a fost invitat la Londra pentru a participa la o conferinţă. Pauling şi-a primit înapoi paşaportul doar cu puţin timp înainte de decernarea premiului Nobel din 1954. A participat la dezbateri televizate privind mutaţiile genetice pe care le cauzează repetatele teste nucleare, iar demersurile lui au contribuit la semnarea de către Kennedy şi Hruşciov a unui tratat privind interzicerea parţială a acestor teste. În 10 octombrie 1963, ziua în care tratatul a intrat în vigoare, Pauling a primit premiul Nobel pentru pace.

Controverse

În America activismul lui era considerat în cel mai bun caz o naivitate, în cel mai rău caz o strânsă colaborare cu comunismul sovietic. Pauling a fost atacat frecvent în presă şi nu a ajutat nici faptul că în 1970 a primit premiul internaţional Lenin pentru pace. Linus Pauling a fost un susţinător al unei forme de eugenie, sugerând ca purtătorii unor gene defecte să fie însemnaţi vizibil – de exemplu cu un tatuaj pe frunte – pentru a descuraja potenţialii parteneri cu aceleaşi gene defecte, pentru a reduce ocurenţa unor boli. A fost tot odată un susţinător al consumului foarte ridicat de vitamine şi suplimente alimentare, teoretizând că varierea concentraţiei substanţelor prezente în corp poate să prevină – sau chiar să trateze – până şi afecţiunile cele mai grave.

Viaţa personală

Pauling s-a căsătorit cu Ava Ellen Miller în 1923. Cei doi au avut 4 copii: unul a devenit psihiatru, al doilea a fost cercetător în cristalografie la Londra; al treilea a devenit biolog, iar al patrulea un nume prestigios în geologie şi glaciologie. Linus Pauling a încetat din viaţă în 1994.

Andrea Nagy

Foto: wikipedia

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.