Prima pagină » Personalitatea Zilei » Personalitatea zilei: Constantin Prezan

Personalitatea zilei: Constantin Prezan

Constantin Prezan/Foto: Wikipedia

Unii l-au considerat un ofiţer de salon, care-şi datora parcursul în carieră unor fericite împrejurări. Totuşi, modul în care a condus Armata Română pe parcursul Primului Război Mondial a demonstrat cât de nefondate au fost aceste afirmaţii. În 27 ianuarie 1861 s-a născut Constantin Prezan:

Personalitatea zilei: Constantin Prezan — Foto: Constantin Prezan/Foto: Wikipedia

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 27 ianuarie 2023, 06:00 / actualizat: 27 ianuarie 2023, 9:37

Unii l-au considerat un ofiţer de salon, care-şi datora parcursul în carieră unor fericite împrejurări. Totuşi, modul în care a condus Armata Română pe parcursul Primului Război Mondial a demonstrat cât de nefondate au fost aceste afirmaţii. În 27 ianuarie 1861 s-a născut Constantin Prezan:

A fost elev al Şcolii de fii de militari din Iaşi, prima instituţie de acest gen înfiinţată de Armata României. În 1883 a câştigat prin concurs dreptul de a fi trimis în străinătate pentru a urma cursurile prestigioasei Şcoli de aplicaţie pentru artilerie şi geniu de la Fontainebleau. În Franţa l-a cunoscut pe Ion I. C. Brătianu, aflat de asemenea la studii pe atunci, ceea ce avea să uşureze colaborarea celor doi din anii Primului Război Mondial. Întors în ţară a fost încadrat ca profesor ajutor la Şcoala de artilerie şi geniu. După o misiune de câţiva ani în Germania, îl regăsim în 1892 ca maior în prima sa funcţie importantă de comandă, aceea de comandant de batalion în regimentul 1 Geniu.

În 1896 a fost numit în Statul Major regal, ca adjutant pe lângă principele moştenitor Ferdinand. A ocupat funcţii de comandă pe diferite nivele ierarhice, în unităţi dislocate în garnizoanele Vaslui, Bârlad, Roman şi Iaşi. În 1913 a participat, la comanda Diviziei 7 Infanterie, la al Doilea Război Balcanic. Prin măsurile pe care le-a luat pentru organizarea hrănirii, cartiruirii şi respectarea normelor de igienă, unităţile din subordinea sa au înregistrat doar pierderi minime ca urmare a epidemiei de holeră, care a afectat foarte grav restul armatei.

la începutul Primului Război Mondial, cariera militară a lui Constantin Prezan era la apogeu: ajunsese la cel mai înalt grad pe care îl putea primi un militar pe timp de pace (general de divizie), ocupând, totodată, una din cele mai înalte funcţii, aceea de comandant de corp de armată. Între 1914 şi august 1916, generalul Constantin Prezan a fost comandant al Corpului 4 Armată, cu reşedinţa la Iaşi, mare unitate care, în conformitate cu planul de mobilizare, se transforma în caz de război în Armata de Nord. În perioada în care România a rămas neutră, misiunea marii unităţi a constat în asigurarea graniţelor de vest şi est ale ţării. La declanşarea ostilităţilor, forţele principale ale Armatei de Nord erau dispuse pe frontiera cu Austro-Ungaria, în zona Carpaţilor Răsăriteni, între văile Bistriţei şi Caşinului. Atitudinea eroică a Armatei de Nord în zilele grele ale retragerii din noiembrie 1916 avea să fie elogiată şi dată ca exemplu de regele Ferdinand comandanţilor celorlalte armate, totuşi aprecierea de care s-a bucurat l-a adus în conflict cu generalul Averescu, care tocmai condusese dezastruos operaţia de la Flămânda. În faţa înfrângerilor în serie suferite de Armata României în Oltenia şi Muntenia, factorii de decizie politică au hotărât să îl numească pe generalul Constantin Prezan la comanda Armatei 1, având ca obiectiv imediat organizarea apărării Bucureştilor. Deşi această bătălie a fost pierdută, atât regele Ferdinand, cât şi prim-ministrul Ionel Brătianu au fost plăcut impresionaţi de profesionalismul şi hotărârea cu care generalul Constantin Prezan a planificat şi condus această operaţiune, luând decizia de a-l numi şef al Marelui Cartier General. Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, desfăşurate sub coordonarea Marelui Cartier General român, au stopat marşul ofensivei Puterilor Centrale la flancul stâng al Frontului de Est, fiind singurele succese certe ale aliaţilor în această regiune a Europei.

În 1918, România a declarat din nou război Puterilor Centrale, decretând cea de-a doua mobilizare. Generalul Constantin Prezan a fost numit, din nou, şef al Marelui Cartier General. Conducerea superioară a armatei a contribuit la desfăşurarea negocierilor dintre România şi Antanta cu privire la stabilirea „liniilor de demarcaţie” cu Ungaria în 1918-1919 şi la retragerea trupelor aliate din Banat şi Dobrogea. În 1920 Marele Cartier General a fost demobilizat, structurile sale fiind fie contopite cu structurile Marelui Stat Major, fie desfiinţate. La aceeaşi dată, Generalul Constantin Prezan şi-a prezentat demisia din armată. În 1930, prin Înalt Decret generalul de corp de armată Constantin Prezan a fost înălţat la demnitatea de „Mareşal al României”.

La începutul anului 1938, Consiliul de Coroană – care până atunci funcţionase în virtutea tradiţiei – a fost instituţionalizat, iar Constantin Prezan a fost numit consilier regal. Mareşalul Constantin Prezan a încetat din viaţă în 1943.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.