Prima pagină » Cultural » Cele 100 de exponate care merită admirate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei [AUDIO]

Cele 100 de exponate care merită admirate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei [AUDIO]

Muzeul Etnografic al Transilvaniei a împlinit un secol de la înfiinţare. Născut inițial ca Muzeul Etnografic al Ardealului, primul muzeu etnografic din România, a fost un proiect inițiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei și finalizat de Fundația Culturală „Principele Carol”. În primăvara anului 1922, Emil Panaitescu, Sextil Pușcariu, George Vâlsan și Alexandru Lapedatu au fost numiți – de către această fundație – membri ai Comisiei Muzeului Etnografic al Ardealului. În 16 iunie 1922, comisia propunea înființarea de urgență, la Cluj, a unui muzeu etnografic, iar în 22 iunie 1922 se discuta punerea bazei colecției de artefacte și cea a arhivei vizuale. Primele campanii de cercetare și achiziții s-au derulat în Ținutul Pădurenilor și în Țara Hațegului, zone cercetate deja anterior de către Romulus Vuia, primul director al muzeului, numit începând cu ianuarie 1923.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 ianuarie 2023, 12:41

Totszegi Tekla director adjunct la Muzeul Etnografic al Transilvaniei mi-a povestit despre două dintre cele 100 de exponate care merită admirate.

În a 2-a jumătate a anului 1922, Vuia a petrecut pe teren în total 84 de zile. A făcut cercetare, a achiziționat obiecte care documentau modul de viață a comunităților cercetate, a făcut fotografii. Iată câteva dintre costurile primei mari campanii. De exemplu: biletul de tren al lui Vuia pe ruta Cluj-Simeria a costat 150 de lei, dar tot atât se plătea și pentru o ceapsă achiziționată în zona Pădurenilor. Tot în această zonă, o cruce monumentală, pe care o puteți vedea de obicei și în expoziția noastră de bază, a fost cumpărată cu 160 de lei, un clup costa 400 de lei iar o broboadă brodată, care era în uz pe vremea respectivă, a fost achiziționată cu 220 de lei. În anul 2022 am prezentat săptămânal publicului virtual câte un artefact și o imagine de arhivă timp de 50 de săptămâni, în total 100 de postări, câte unul pentru fiecare an de existență. Iar în 9 decembrie am vernisat o expoziție cu artefactele și fotografiile postate, invitând publicul să intre în contact direct cu cele 100 de obiecte și imagini intrate acum un secol în patrimoniul muzeal. Pentru a exemplifica varietatea exponatelor, permiteți-mi să scot în evidență aleatoriu două piese: gluga expusă în cadrul expoziției este printre primele achiziții pentru Muzeul Etnografic a Transilvaniei de către domnul Vuia, ale cărui cercetări de teren în Țara Hațegului datează încă din perioada 1910- 1920, petrecută ca profesor la Hațeg. Era deosebit de preocupat de forma, funcția și arhaismul acestei piese de îmbrăcăminte. Gluga, purtată de bărbați și femei deopotrivă, acoperind capul și spatele purtătorului sau fiind folosită pe umeri cu o funcție de traistă. Mai târziu, în anul 1928, Vuia i-a cerut colaboratorului instituției, pictorul și fotograful lui Denis Galloway, chiar să reproducă într-o fotografie cu săteni din Țara Hațegului îmbrăcați cu glugă, deci cu cășură, cum se spune în zona respectivă, imaginea dacilor cu glugă, care apar pe Columna lui Traian. Printre primele alte fapte intrate în colecție se regăsește și o simplă ramură de roșcov, cu fruct, uscată și înnegrită de vreme, având o formă naturală neobișnuită, care a inspirat asimilarea lui cu o seceră. În documentele muzeale obiectul apare sub denumirea secera ielelor. (Totszegi Tekla)

Expoziția „100 ani – artefacte – povești” este deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei până în 29 ianuarie 2023.

Vineri 13, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, tot la Muzeul Etnografic se deschide expoziţia cu imagini inedite din arhiva instituţiei. Este vorba despre activitatea muzeului în cei 100 de ani de existenţă redată cu ajutorul imaginilor vechi, în mare măsură inedite şi în care sunt prezentate expozițiile permanente realizate în muzeu, de-a lungul istoriei, în toate cele patru clădiri emblematice în care a funcționat până în prezent: sediul Universității Tehnice de pe strada George Barițiu; clădirea din Piața Mihai Viteazul; clădirea Cazinoului din Parcul Central; Palatul Reduta de pe strada Memorandumului, dar și în spațiul generos al Parcului Etnografic Național „Romulus Vuia” (din 1929 până în prezent)”.