Prima pagină » Știri » Social » Cât de conectaţi sunt tinerii la evenimentele de actualitate?

Cât de conectaţi sunt tinerii la evenimentele de actualitate?

Articol editat de cristina.rusu, 27 noiembrie 2022, 00:00

O parte dintre ei sunt la curent cu ce se întâmplă în lume, deşi uneori sunt conectaţi la alte actualităţi decât ale noastre. Asta e interesant, faptul că nu decupăm în acelaşi fel realitatea. S-ar putea ca pe lista primelor 5 lucruri care ne interesează pe noi şi care-i interesează pe ei să nu fie niciunul comun, asta trebuie să ne dea de gândit.

Am văzut că au preocupări care ţin de actualitatea internaţională, de fenomene artistice şi culturale, în timp ce noi ne preocupăm de scena politică, de ce a mai spus cutare sau celălalt. S-ar putea într-adevăr să fie un decalaj de raportare la prezent, să nu vedem aceeaşi lume în jurul nostru. Asta pentru noi e problematic. Văd şi ei cum arată această realitate, cum arată televiziunile, dar ei au posibilităţile acestea de a se rupe complet de această actualitate. Se duc în universul lor, care este universul şcolar sau academic, se preocupă acolo de cărţi, bibliografii, cursuri, alegeri de opţionale etc; şi în acelaşi timp, împreună cu prietenii lor, îşi construiesc propriile universuri.

Grupurile în care sunt pe reţelele de socializare sunt decuplate de la acest prezent, uneori în semn de protest faţă de prezentul nostru. Nu neapărat că nu-i interesează, poate că i-ar interesa dacă cineva ar vorbi pentru ei şi pe limba lor. Dar de multe ori nu o face nimeni, cel puţin discursurile dominante din societate nu sunt pentru ei şi atunci ei se simt excluşi. O formă de protest, de apărare faţă de această excluziune este de a crea universuri alternative. Acestea pot să fie foarte bogate şi foarte creative. Dacă ne uităm la subiectele care-i interesează, la personalităţile pe care le urmăresc, sunt aproape sigur că nici nu am auzit de ele. Iar asta e un fenomen foarte interesant, pentru că în acelaşi timp suntem într-o epocă din aceasta a conectării totale, putem avea orice informaţie în orice moment.

Acum, dacă vrem să ştim ce temperatură este într-un orăşel din Australia sau cum se plimbă oamenii într-un oraş din Argentina, putem să găsim informaţia numaidecât. Dar în acelaşi timp se produc nişte falii din acestea între universurile informaţionale, epistemice sau universurile culturale, pe care pur şi simplu nu le înţelegem. Adică dacă noi am avea această curiozitate – care nu e foarte elegantă – de a intra pe telefoanele copiilor noştri şi a vedea pe ce se uită ei, am rămâne surprinşi că nu înţelegem nimic de acolo. Aceste realităţi coexistă: uneori sunt complet paralele, alteori se intersectează vag.

Am auzit de curând că este în topurile internaţionale o melodie a unui tânăr, Harry Styles; ei, tinerelul acesta, care nu are mai mult de 18-20 de ani, e vedetă de vreo 5-6 ani! Copiii noştri se uită cu superioritate că acum am auzit şi noi de el. Sunt decalaje de genul acesta, dar şi forme diferite de creativitate. Sunt mode, evident, iar majoritatea modelor sunt trecătoare; dar sunt şi forme de creativitate, feluri de a fi împreună ale noilor generaţii, pe care nu le cunoaştem şi nu le practicăm, pentru că nu avem nici libertatea fizică, socială, dar nici elasticitatea mentală. Evident că nu putem noi, cu greutăţile, cu joburile noastre, să facem asta. Sunt universuri care se construiesc pe forme noi de sensibilitate, pe limbaje noi, pe valori noi; un imaginar nou, care este un imaginar muzical, cinematografic, artistic, literar, care nu este al nostru; şi care, până la urmă, duce înainte lumea aceasta, în sensul creativităţii şi e foarte bine că e aşa. Atâta doar că cei decuplaţi ca vagoanele de la tren vom fi noi.