Provine dintr-o regiune care aparţine astăzi de Bulgaria; George Călinescu presupunea că era aromân, argumentând prin „cunoaşterea miraculoasă a limbii noastre”, dar datele privind originea sa nu sunt exacte. Tatăl său a murit devreme, lăsând în urmă o văduvă şi trei orfani. Familia s-a stabilit în Basarabia unde, la 10 ani, Anton Pan intra în corul bisericii sub numele de Antonie Pantelimonovici Petrov.
Foto: Anton Pann/Foto: Wikipedia
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
2 noiembrie 2022, 06:00 / actualizat: 2 noiembrie 2022, 8:54
A fost numit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteţ ca un proverb”. A compus în principal muzică religioasă, dar lui îi datorăm şi melodia imnului naţional al României. Ne amintim azi de Anton Pann:
Provine dintr-o regiune care aparţine astăzi de Bulgaria; George Călinescu presupunea că era aromân, argumentând prin „cunoaşterea miraculoasă a limbii noastre”, dar datele privind originea sa nu sunt exacte. Tatăl său a murit devreme, lăsând în urmă o văduvă şi trei orfani. Familia s-a stabilit în Basarabia unde, la 10 ani, Anton Pan intra în corul bisericii sub numele de Antonie Pantelimonovici Petrov.
În iarna lui 1812, Anton Pann ajungea la Bucureşti împreună cu mama sa. A devenit ucenic al dascălului grec Dionisie Fotino, înscriindu-se la „şcoala de muzichie” a acestuia. În tipografia unui alt dascăl, Petru Efesiul, a învăţat meşteşugul tiparului, dar tot de la acesta a deprins şi cunoştinţe teoretice legate de muzica ecleziastică. În 1819 a ajuns director de tipografie şi a tipărit pentru prima oară un Axion în limba română, din care, din nefericire, nu s-a păstrat niciun exemplar.
În 1819, scaunul arhieresc din Capitală a fost ocupat de Dionisie Lupu, om luminat care a iniţiat o adevărată campanie de „autohtonizare” a vieţii eclesiastice. Astfel, în 1820, la numai 23 de ani, Anton Pann a fost numit în comisia pentru traducerea cântărilor bisericeşti din greceşte în româneşte. A devenit profesor de psaltichie, apoi de muzichie la Râmnicu Vâlcea. Nu se cunoaşte în ce împrejurări a ajuns în acest oraş: este posibil să fi fost transferat disciplinar, după ce a divorţat de prima lui soţie. A publicat mai multe cărţi începând din 1831; majoritatea se înscriau într-una din cele 3 categorii: cântece bisericeşti, cântece de lume şi poveşti cu un caracter moralizator. Pentru Anton Pann, tipărirea de cărţi nu era doar o afacere, ci mai degrabă un mijloc de a facilita înaintarea în învăţătură a şcolarilor şi desăvârşirea cântăreţilor din biserici.
Anton Pann a fost cel care a pus pe muzică versurile poeziei Un răsunet, scrisă de Andrei Mureşanu prin 1842. Viitorul imn de stat al României, Deşteaptă-te, române! a fost cântat pentru prima oară într-un cadru oficial în 29 iulie 1848. Anton Pann a încetat din viaţă în noiembrie 1854, la întoarcerea dintr-o călătorie în Oltenia. A fost înmormântat la biserica Sf. Stelian din Bucureşti, în apropierea casei în care şi-a trăit cei mai productivi ani de viaţă.
„La mormânt ca să-mi rădice Un stâlp ca un monument De marmură, să nu-i strice Ţaria vrun element.
Carele lucrat sa fie Cvadrat şi lucrat frumos, Şi pe dânsul să se scrie Aceste versuri din jos
«Aici s-a mutat cu jale În cel mai din urmă an Care în cărţile sale Se citeşte Anton Pann. Acum mâna-i înceteaza, Ce la scris mereu şedea, Nopţi întregi nu mai lucrează La lumină cărţi să dea. Împlinindu-şi datoria Şi talantul ne-ngropând, S-a făcut călătoria,
Dând în lume altor rând.”
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
