Un design bun se recunoaşte atunci când omul găseşte utilizări alternative pentru un produs, dincolo de intenţia iniţială. Tacâmurile flexibile au fost apreciate de copii, pentru că fac ca mesele să fie mai interesante; au fost testate de glumeţi, care au remarcat că aşa e mai uşor să furi mâncare din farfuria comesenilor; intenţia iniţială este însă aceea de a le fi de ajutor persoanelor cu mobilitate redusă.
Foto: Foto: facebook ACT - tacamuri flexibile
Articol editat de cristina.rusu,
11 octombrie 2022, 17:09
Un design bun se recunoaşte atunci când omul găseşte utilizări alternative pentru un produs, dincolo de intenţia iniţială. Tacâmurile flexibile au fost apreciate de copii, pentru că fac ca mesele să fie mai interesante; au fost testate de glumeţi, care au remarcat că aşa e mai uşor să furi mâncare din farfuria comesenilor; intenţia iniţială este însă aceea de a le fi de ajutor persoanelor cu mobilitate redusă.
Alexandra Matei a absolvit Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, la secţia Design de produs. În prezent se află pe ultima sută de metri în pregătirea tezei ei de doctorat. Atâta doar că la examenul de susţinere, profesorii ei nu vor vedea doar fotografii şi schiţe, ci vor putea evalua tacâmurile flexibile pe care Alexandra le dezvoltă de doi ani, colaborând cu persoane cu mobilitate limitată.
Sunt tacâmuri colorate, cu un mâner flexibil din spumă, care fac ca mâncatul să nu fie o corvoadă pentru pacienţii cu articulaţiile deformate. Inspiraţia a venit dintr-o activitate despre care nu am fi bănuit că e sursă de creativitate:
După vreo 2 săptămâni de schiţe ajunsesem la capătul puterilor, dar nu-mi venea nicio idee care să mă mulţumească. Apoi, când într-o seară foloseam bigudiuri, mi-a venit ideea de a construi mânerul plecând de la acestea: din spumă, cu o sârmă în interior. Capătul este un tacâm obişnuit, iar legătura se face prin nişte elemente strunjite, prinse cu o sudură plastică, povesteşte Alexandra Matei.
Tacâmurile sunt produse manual în momentul de faţă: ca să treacă la producţie de masă Alexandra ar avea nevoie de certificări; dar ca să obţină certificările, ar avea nevoie de – aţi ghicit – capacitatea de a produce în masă:
Primul pas ar fi să aplic pentru finanţări, apoi să obţin şi certificările necesare. Asta mi-ar permite să vând tacâmurile în farmacii sau în centre de recuperare, Alexandra Matei.
Este destul de dificil să te pui în pielea cuiva dacă nu ai tu însuţi aceeaşi problemă. Alexandra a găsit o cale de a testa imobilitatea articulaţiilor, dar recunoaşte că experienţa nu are cum să fie completă. A căutat aşadar încă de la început să implice pacienţi care să o ajute în dezvoltarea designului:
Îmi imobilizam articulaţiile cu scotch de hârtie: ceea ce mă împiedica să flexez degetele, dar asta era tot. Mi-am dat seama că, indiferent cât de mult îmi imobilizez eu articulaţiile, nu pot să simt şi durerile, nu pot să simt toate trăirile pe care le are o persoană cu probleme de mobilitate. Şi atunci am apelat la APA, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune. Directoarea asociaţiei m-a invitat la o întâlnire, unde a adus şi o persoană aflată într-un stadiu avansat de artrită: pe Doina, care are artrită de 30 de ani; aşadar pe lângă dureri au apărut şi deformări ale articulaţiilor, chiar scurtarea unor degete. Este foarte greu să simulezi aşa ceva, părerea ei a fost aşadar foarte utilă în îmbunătăţirea tacâmurilor, Alexandra Matei.
Alexandra Matei/ Foto: ACT – tacâmuri flexibile
Pe lângă artrită, tacâmurile flexibile ar putea fi de folos şi în alte afecţiuni care reduc mobilitatea mâinilor, cum ar fi scleroza multiplă, boala Parkinson sau accidentul vascular cerebral.
Andrea Nagy
Foto: ACT – tacâmuri flexibile
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
