Enrico Fermi/Foto: Wikipedia
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 29 septembrie 2022, 06:00 / actualizat: 29 septembrie 2022, 8:47
Avea 21 de ani când şi-a susţinut teza de doctorat, iar 3 ani mai târziu preda deja fizica la Universitatea din Florenţa. A publicat o lucrare despre fizica statistică a particulelor, care l-a făcut vestit peste hotare, pentru aplicabilitatea pe care o avea în fizica atomică. În 1928 Fermi a fost numit profesor de fizică teoretică la Universitatea din Roma, fiind cooptat în acelaşi an ca membru al Academiei Regale din Italia. Aici a activat timp de 10 ani şi a pus bazele şcolii italiene de fizică modernă.
În 1934, Enrico Fermi a făcut primele experimente privind fizica nucleară. Pentru cercetările sale privind proprietăţile neutronilor a primit Nobelul în 1938. După decernarea premiului, Fermi nu s-a mai întors în Italia: s-a stabilit cu toată familia în Statele Unite, în semn de protest împotriva acţiunilor antisemite ale guvernului italian fascist. A primit un post de profesor de fizică la Universitatea Columbia, unde şi-a continuat activitatea de cercetare, concentrându-se în special asupra eliberării energiei nucleului de uraniu.
A condus lucrările de construcţie a primului reactor nuclear la Universitatea din Chicago, realizând în decembrie 1942 prima reacţie nucleară în lanţ controlată; aceste rezultate au fost incluse în Proiectul Manhattan, care a dus la construirea primei bombe atomice. Numele său a fost atribuit elementului transuranian – fermiu.
Spre sfârşitul vieţii, Enrico Fermi a început să pună la îndoială înţelepciunea societăţii de a se folosi de tehnologia nucleară:
„Unii poate vă întrebaţi: ce rost are să munceşti din greu, să aduni date ştiinţifice care nu aduc niciun folos nimănui (exceptând câtorva universitari cu păr lung), care nu vor fi înţelese decât de specialişti? Istoria ştiinţei şi a tehnologiei ne-a demonstrat în mod consecvent că progresul în înţelegerea de bază a lumii a dus mai devreme sau mai târziu la un progres în tehnologie şi industrie. Mi se pare improbabil că tocmai efortul de a înţelege structura materiei ar fi o excepţie. Ce e mai puţin sigur – şi ceea ce sperăm cu toţii – e că omul va fi suficient de matur să se folosească în mod înţelept de ceea ce va deduce din această înţelegere„, spunea fizicianul Enrico Fermi.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
În 21 mai 1880 s-a născut Tudor Arghezi: Numele său real a fost Ion Nae Teodorescu, dar de timpuriu şi-a semnat textele cu T....
![Personalitatea săptămânii: Stevie Wonder [AUDIO/ VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/05/Stevie-Wonder.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Stevie Wonder [AUDIO/ VIDEO]")
Avea 10 ani când şi-a format prima trupă, cu care a cântat la colţ de stradă şi ocazional la petreceri. Era deja un artist cu un album lansat...
![Personalitatea săptămânii: Lucian Blaga [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2022/05/Lucian-Blaga.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Lucian Blaga [AUDIO]")
Scriitor foarte prolific, a publicat piese de teatru, eseuri filosofice şi un mare număr de volume de versuri. A fost, după Eminescu, poetul cel...
Un prieten foarte bun al lui Harry Belafonte a fost actorul Sidney Poitier: amândoi păreau să fie ocoliţi de bani, aşa că obişnuiau să...