Astăzi sărbătorim Ziua Drapelului României!
Puţină istorie
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 iunie 2022, 00:00 / actualizat: 26 iunie 2022, 9:28
Puţină istorie
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 iunie 2022, 00:00 / actualizat: 26 iunie 2022, 9:28
Puţină istorie
Heraldica a fost introdusă în Europa în secolul 12. Familiile regale au adoptat mai întâi blazoane, care au devenit baza pentru steagurile de mai târziu. Observăm asta studiind steagurile din Liechtenstein şi San Marino, care au păstrat până în ziua de azi elementele heraldice.
Culorile şi modelul unui drapel nu sunt selectate arbitrar, ci derivă din cultura, din istoria, din valorile cu care un popor se identifică. De exemplu: steagul Olandei, arborat adesea în războiul de independenţă faţă de Spania, este asociat cu libertatea şi cu o formă republicană de guvernare. Ca urmare Franţa a adoptat un drapel asemănător după revoluţia din 1789, pentru a sublinia ideea de libertate, egalitate, fraternitate. Interesante sunt steagurile asiatice, care prezintă o remarcabilă diversitate, datorită faptului că s-au dezvoltat înainte de interacţiunea cu ţările europene: de obicei pe fundalul tricolor apar simboluri religioase sau politice, precum soarele în Japonia, roata în India, simbolul yin-yang în Coreea de Sud, dragonul în Bhutan şi o sabie în Sri Lanka. Domeniul care studiază steagurile de toate tipurile şi modul lor de dezvoltare se numeşte vexilologie.
Trei culori
Potrivit unor mărturii, împăratul bizantin Justinian a înfinţat în anul 535 d.H., două cetăţi dunărene, Recidava şi Literatta, locuite de luptători descendenţi ai dacilor care şi-au păstrat emblema stindard de luptă a strămoşilor, în culorile roşu, galben şi albastru, aceasta fiind prima atestare a folosirii celor trei culori pe teritoriul actual al României. O altă prezenţă a celor trei culori datează din anul 1185, când fraţii valahi Petru, Asan şi Caloian, au condus o armată contra bizantinilor, ai cărei oşteni aveau pe suliţe flamuri cu reproducerea dragonului-lup al dacilor, plus cele trei culori. Albastrul, galbenul şi roşul se regăsesc mai târziu şi pe diplomele de înnobilare emise de Mihai Viteazul, apoi, în anul 1821, cele trei culori se regăseau pe drapelul de luptă al lui Tudor Vladimirescu. Tot de atunci moştenim semnificaţia celor trei culori: Libertate (albastrul cerului), Dreptate (galbenul ogoarelor) şi Frăție (roșul sângelui).
Drapelul oastei
În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. O informaţie interesantă descoperim în mărturiile lui Jean Alexandre Vaillant, profesor şi director al Colegiului Sf. Sava din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
Drapelul revoluţiei
În timpul revoluţiei de la 1848, Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei, în 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. O lună mai târziu, „văzând că nu s-a înţeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naţionale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis şi roşu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical şi vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben şi apoi roşu fâlfâind“.
Drapelul Unirii
După Unirea Principatelor, la 6 februarie 1859, în primul său drum către București de când fusese ales domnitor al Țării Românești, Alexandru Ioan Cuza a fost întâmpinat la marginea orașului Buzău de către comandantul dorobanților, care purta un steag tricolor.
În anul 1861, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel oficial al Principatelor Unite, afirmând că: „Steagul este familia, ogorul fiecăruia, casa în care s-au născut părinţii şi unde se vor naşte copiii voştri. Steagul este, încă, simbolul devotamentului, credinţei, ordinei şi al disciplinei ce reprezintă oastea”.
În timpul Războiului de Independență din 1877-78, eroismul ostașilor români a fost stimulat permanent de drapelul românesc, în Primul Război Mondial au avut loc jertfe pentru apărarea drapelului de luptă, ca simbol al datoriei de apărare a pământului țării și al onoarei militare, iar în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, drapelele unităților evidențiate în luptă au fost decorate la rândul lor, pentru acțiunile de pe frontul de vest.
Drapelul reîntors
În 9 ianuarie 1948, comuniştii au interzis însemnele regatului şi au aşezat pe steag noua stemă a republicii, cu elemente sovietice, fără nicio legătură cu tradiţia stemelor sau cu heraldica. În timpul Revoluției de la Timișoara, încă din 17 decembrie 1989, stema Republicii Socialiste România a fost îndepărtată de pe drapele prin decupare, gest simbolic privit ca rupere de regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. La sfârşitul anului Revoluţiei, Decretul-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 prevedea, la articolul 1, între altele, faptul că „drapelul țării este tricolorul tradițional al României, având culorile așezate vertical, în următoarea ordine, pornind de la lance: albastru, galben, roșu.”
Conform legii, drapelul României are formă dreptunghiulară, laţimea lui fiind egală cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâşiilor culorilor sunt egale. Drapelul României se arborează în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel care navighează sub pavilion românesc.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
Comunităţile rurale din România au o oportunitate de dezvoltare despre care se vorbeşte destul de puţin: Grupurile de Acţiune Locală. ...
Stația meteo Miercurea-Ciuc a înregistrat, luni dimineața, 20 octombrie, o valoare de minus 9,2 grade Celsius, fiind depășit recordul de...
Aragazul nu trebuie folosit pentru încălzirea locuinţei. Acesta poate fi un real pericol, atrag atenţia autorităţile şi specialiştii în...
Două femei, o tânără din Rășinari și o femeie din Alțîna, au dispărut fără urmă; poliția face apel către populație. ...