Tezaur de peste 2.000 de ani, descoperit în județul Mureș

Un tezaur vechi de peste 2.000 de ani, constând în circa 300 de monede din argint şi de bronz, a fost descoperit de un căutător de comori din judeţul Mureş, într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale.

Articol editat de cristina.rusu, 16 iunie 2022, 18:21

Un tezaur vechi de peste 2.000 de ani, constând în circa 300 de monede din argint şi de bronz, a fost descoperit de un căutător de comori din judeţul Mureş, într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure, în urma unei scanări cu un detector de metale.

În momentul în care a găsit comoara, Narcis Carţiş a spus că a simţit o bucurie imensă, apoi s-a uitat de jur-împrejur să vadă dacă nu a observat cineva, a dezvelit o parte din vasul de lut fără a-l mişca din loc şi, după ce a descoperit în el mai multe monede, a anunţat Muzeul Judeţean Mureş.

Şefa secţiei de Arheologie a Muzeului Judeţean Mureş, Nicoleta Man, s-a deplasat, joi, 16 iunie, împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii şi a constatat că în vasul roman, îngropat nu la foarte mare adâncime, în pădure, se află circa 300 de monede.

Descoperirea s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde existau trei castre romane, un flux mare de soldaţi, cu un nivel destul de ridicat de trai, zona fiind împânzită de aşezări rurale dacice în care trăiau agricultori şi meşteşugari.

Pe teritoriul judeţului Mureş mai există câteva tezaure importante, este vorba despre tezaurul de la Dâmbău, Sighişoara, Dumbrăvioara, două tezaure monetare descoperite la Cristeşti şi avem unul imens la Sălaşuri, cu 3.200 de denari, probabil era un personaj mai de vază. În acest areal cu multe descoperiri întâmplătoare ar trebui să existe ori o cetate dacică – pentru că toate podoabele dacice descoperite nu aparţineau unui om de rând, ci unei elite aristocratice – şi, bineînţeles, o aşezare romană căreia să îi atribuim acest tezaur. Tezaurele din judeţul Mureş se pare că sunt ascunse după anul 250, când au început conflictele cu iazigii şi marcomanii. (Nicoleta Man)

Arheologii prezenţi la locul descoperirii au arătat că vasul este din antichitate şi nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat, ceea ce se presupune că romanul care l-a ascuns a dorit să îl recupereze cândva, dar nu a apucat.

Detectoriştii sunt recompensaţi de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit, iar în cazul unei descoperiri de excepţie se mai adaugă încă 15%.

Narcis Carţiş are 43 de ani, este pasionat de istorie şi în urmă cu un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. De atunci a făcut trei descoperi arheologice de excepţie: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.

AGERPRES

Foto: arhivă Radio Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.