Foto: wikipedia
![Personalitatea zilei: Elizabeth Barrett Browning [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2022/02/Elizabeth-Barrett-Browning.png?resize=850%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Elizabeth Barrett Browning [AUDIO]")
Articol editat de cristina.rusu, 6 martie 2022, 00:00 / actualizat: 6 martie 2022, 1:14
În multe privinţe, Elizabeth Barrett Browning, născută Moulton, era un copil obişnuit: participa la plimbări lungi şi picnicuri, era prezentă la pregătirea unor scenete pentru vecini şi avea propriul ei ponei; totuşi spre deosebire de fraţii şi surorile ei (în total, 11 la număr), se ascundea după câte-o carte imediat ce putea lua o pauză de la obligaţiile sociale. În 1809 familia ei s-a mutat la Hope end: o moşie de 500 de acri din Erefordshire, pe care tatăl ei a transformat-o în ceva desprins din 1001 de nopţi: cu uşi din mahon încrustate cu perle, balustrade strălucitoare din bronz şi şeminee extravagante.
Timpul petrecut în acest spaţiu a inspirat mai târziu cea mai ambiţioasă lucrare a scriitoarei: romanul Aurora Leigh, care a avut o soartă ciudată; a cunoscut 20 de ediţii până în 1900, dar niciuna în următorii 80 de ani.
A fost educată la domiciliu, laolaltă cu fratele ei cel mai mare: la 10 ani studia deja greaca, iar la 11 ani scria un amplu poem epic dedicat bătăliei de pe câmpia Maratonului. Părinţii o încurajau şi îi tipăreau în ediţii private toate versurile; rezultatul e cea mai amplă operă de tinereţe lăsată în urmă de un poet britanic.
Pe la 15 ani a început să prezinte simptome ciudate, care nu se puteau explica prin medicina acelei vremi: era vorba de dureri de cap şi de coloană, care au afectat pe 3 dintre surorile poetei, dar numai la aceasta afecţiunea a rămas pe termen lung. A primit laudanum pentru a diminua durerea: substanţa, prescrisă des în epocă, era un opiat; ceea ce, s-a sugerat, ar fi contribuit la imaginaţia ei, dar în orice caz a făcut-o să aibă o sănătate şi mai fragilă.
Stătea foarte mult în camera ei, primind vizite ocazionale din partea unor prieteni de familie. Scria însă mult, inclusiv despre evenimentele politice ale zilei: în acest sens a publicat un poem în care îi înfiera pe proprietarii de fabrici care exploatează copii.
Elizabeth Barrett Browning a fost o susţinătoare a reformei propuse de lord Shaftesbury, prin care se dorea ca femeile şi copiii să trebuiască să muncească – numai! – 10 ore pe zi. Din camera ei ţinea între degete lumea literară, cultivând o amplă corespondenţă, în timp ce revistele îi publicau eseurile critice.
În 1844 a început să primească scrisori pline de admiraţie de la Robert Browning, iar în curând un prieten de familie a facilitat întâlnirea dintre cei doi. Pe cât de cunoscute sunt astăzi detaliile relaţiei lor în lumea literară engleză, pe atât de private erau ele pe atunci: Elizabeth s-a căsătorit pe ascuns, temându-se că alegerea va fi privită cu dezaprobare de tatăl ei. Şi într-adevăr: Mr. Barret şi-a dezmoştenit fiica (la fel cum a făcut, inexplicabil, cu toţi copiii săi care s-au căsătorit); totuşi poeta nu s-a aşteptat ca şi fraţii săi să o trateze în aceeaşi manieră.
Cuplul s-a instalat în Italia, unde cei doi erau respectaţi ca intelectuali, ba chiar erau faimoşi. Printre prietenii lor se numărau William Makepeace Thackeray, Harriet Beecher Stowe (cea care a scris Coliba unchiului Tom) şi sculptorul Harriet Hosmer, care li se părea soţilor Browning modelul perfect de femeie emancipată. Elizabeth a ajuns captivată de politica italiană şi a scris un volum de versuri inspirate de cauza unificării Italiei, în timp ce ziarele de acasă o numeau o fanatică.
Sănătatea ei s-a deteriorat însă din nou şi a început să ia morfină pentru a-şi diminua durerile. A murit în 1861, în ultimele ei cuvinte vorbind, conform lui Robert Browning, despre frumuseţe.
„De mă iubeşti, iubirea ta să fie
Numai de dragul dragostei. Nu spune:
„Mi-e dragă pentru zâmbet, sfiiciune
În grai, priviri – pentru un gând ce-mbie
Un gând de-al meu căci înrudit mi-e mie
Şi-mi dărui atâtea clipe bune!”
Iubitule, din asta nu rămâne
Nimic nevătămat şi se sfâşie
Uşor, iubirea astfel însăilată.
Nici pentru milă-n stare să-nsenine
Obrazu-mi – nu iubi. Căci alinată;
De tine, uit de plâns, te pierd pe tine.
Iubeşte-mă pentru iubirea toată
Şi-n veşnicie dragostea-ţi va ţine.”
(Elizabeth Barrett Browning, Sonetul XIV)
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
În 21 mai 1880 s-a născut Tudor Arghezi: Numele său real a fost Ion Nae Teodorescu, dar de timpuriu şi-a semnat textele cu T....
![Personalitatea săptămânii: Stevie Wonder [AUDIO/ VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/05/Stevie-Wonder.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Stevie Wonder [AUDIO/ VIDEO]")
Avea 10 ani când şi-a format prima trupă, cu care a cântat la colţ de stradă şi ocazional la petreceri. Era deja un artist cu un album lansat...
![Personalitatea săptămânii: Lucian Blaga [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2022/05/Lucian-Blaga.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Lucian Blaga [AUDIO]")
Scriitor foarte prolific, a publicat piese de teatru, eseuri filosofice şi un mare număr de volume de versuri. A fost, după Eminescu, poetul cel...
Un prieten foarte bun al lui Harry Belafonte a fost actorul Sidney Poitier: amândoi păreau să fie ocoliţi de bani, aşa că obişnuiau să...