„Tărâmul cu Ochi Albaştri”, primul parc naţional din România
Foto: Dan Izvoreanu
„Tărâmul cu Ochi Albaştri”, aşa este supranumit Parcului Naţional Retezat, primul parc naţional din România şi cea mai mare rezervaţie naturală din ţara noastră. Asta datorită multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri glaciare din România.
Foto: Foto: Dan Izvoreanu
Articol editat de cristina.rusu,
6 februarie 2022, 06:00 / actualizat: 6 februarie 2022, 9:09
„Tărâmul cu Ochi Albaştri”, aşa este supranumit Parcului Naţional Retezat, primul parc naţional din România şi cea mai mare rezervaţie naturală din ţara noastră. Asta datorită multitudinii de lacuri glaciare ce se găsesc în masiv şi care reprezintă aproximativ 38% din totalul de lacuri glaciare din România.
Parcul are unele dintre cele mai frumoase privelişti din Europa de Sud-Est. A fost înfiinţat, în 1935, de către profesorul Alexandru Borza, directorul Grădinii Botanice din Cluj şi de savantul biolog Emil Racoviţă, pentru conservarea frumuseţilor acestor munţi şi a florei endemice de aici. Are peste 38.000 de hectare.
Din anul 2003, s-au stabilit noi limite ale Parcului care includ şi o parte din munţii Piule, Albele, Piatra Iorgovanului şi Stînuleţii Mari, ce fac parte din Retezatul Calcaros.
Principalele atracţii ale Parcului Naţional Retezat sunt peisajele de o autentică sălbăticie, conturate de păduri, peste 80 de lacuri glaciare, păşune alpină şi piscuri înalte, dar şi flora şi fauna acestor locuri.
Lacurile, alimentate de zăpada topită a crestelor, oferă privelişti de vis, iar dispunerea lor în căldări, pe trepte de versanţi, în complexe sau izolate şi concentrarea lor într-un singur masiv muntos atrage atât admiraţia turiştilor cât şi atenţia oamenilor de ştiinţă.
Cele mai spectaculoase dintre lacurile glaciale sunt: Bucura (cel mai întins lac din zona alpină românească – 2.041 m), Zănoaga (cel mai adânc – 29 m), Ştevia, Ana, Lia, Tăul Negru, Tăul Porţii (aflat la cea mai mare altitudine), Gemenele şi Ştirbu.
Masivul Retezat, renumit prin diversitatea floristică, adăposteşte aproape 1.250 specii de plante superioare care au stârnit interesul botaniştilor: plante rare, declarate monumente ale naturii sau specii protejate în România, dar şi diferite specii de ciuperci.
Începând cu anul 2000 au fost organizate acţiuni de inventariere a florei cu ajutorul biologilor voluntari şi a fost elaborată prima versiune a planului de monitorizare a speciilor cheie.
La poalele Masivului Retezat se întind păduri de fag, carpen, ulm, paltin, frasin; în văi creşte arinul negru, mojdreanul, teiul, iar la peste 1.000 metri altitudine se găsesc molidul, arţarul, mesteacănul.
Atrage anual numeroşi turişti dintre care 30% sunt străini.
Munţii Retezat sunt traversaţi de multe poteci turistice marcate pentru amatorii de drumeţii, dar şi câteva trasee de căţărare.
În august 2005, Administraţia Parcului a inaugurat Centrul de vizitare Nucşoara care oferă turiştilor informaţii despre trasee, starea drumurilor, floră, faună, obiceiuri şi tradiţii ale locului.
Accesul spre Parc este posibil fie prin Depresiunea Haţegului-Deva, fie prin Valea Jiului-Petroşani-Deva spre cabane (Buta, Cascada, Pietrele, Rotunda, Genţiana ş.a.), pensiuni (Anita, Dumbrăviţa, Mara, Ancuţa, Turbopin) sau locuri de campare (Poiana Pelegii, Buta, Zănoaga, Bucura).
RADOR
Foto: Dan Izvoreanu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
