Premiera Teatrului Național Radiofonic, „Solaris” de Stanisław Lem în programul FNT31
Premiera spectacolului de teatru radiofonic „Solaris” de Stanisław Lem (8 noiembrie, ora 23:00, Radio România Cultural), în adaptarea liberă a regizoarei Ilinca Stihi va fi prefațată de o instalație de realitate augmentată găzduită la sala Rotonda a Muzeului Național de Artă al României (7 noiembrie, ora 16.00, sala Rotonda, MNAR), accesibilă și în versiunea online pe siteul www.fnt.ro/2021 pe toată durata festivalului. Ambele evenimente sunt produse de Radio România în parteneriat cu Institutul Polonez București.
Articol editat de Carmen Sas, 4 noiembrie 2021, 11:23
Premiera Teatrului Național Radiofonic, „Solaris” de Stanisław Lem în programul FNT31
Teatrul Național Radiofonic participă la Festivalul Național de Teatru 2021 – FNT31 în secțiunile FNT on air, respectiv Instalații vizuale cu două evenimente conjugate.
Premiera spectacolului de teatru radiofonic „Solaris” de Stanisław Lem (8 noiembrie, ora 23:00, Radio România Cultural), în adaptarea liberă a regizoarei Ilinca Stihi va fi prefațată de o instalație de realitate augmentată găzduită la sala Rotonda a Muzeului Național de Artă al României (7 noiembrie, ora 16.00, sala Rotonda, MNAR), accesibilă și în versiunea online pe siteul www.fnt.ro/2021 pe toată durata festivalului. Ambele evenimente sunt produse de Radio România în parteneriat cu Institutul Polonez București.
„Solaris”, cel mai cunoscut roman al scriitorului polonez Stanisław Lem, își păstrează spiritul vizionar la 60 de ani de la apariție (1961) și la aniversarea centenarului nașterii autorului. Relectura sonoră a regizoarei Ilinca Stihi propune o adaptare liberă a romanului în spectacolul sonor conjugat cu instalația omonimă de realitate augmentată prezentată în secțiunea Instalații vizuale a FNT31.
În anul centenar Stanisław Lem, „Solaris” rămâne un roman cu multiple piste de interpretare, actualizat în decenii de ecranizări celebre, spectacole de teatru sau albume și piese pop-rock. Spațiul sonor se dovedește un mediu versatil pentru imaginarea universului solarian, înțeles în producția noastră ca formă de manifestare a materiei organizate după mecanisme inaccesibile cunoașterii carteziene a lumii. Acțiunea e plasată în prezentul ascultătorului, iar pandemia oferă fundalul social pentru confruntarea personajului principal Kris Kelvin cu dubla angoasă: a izolării fizice din capsula spațială și a celei mentale prin rememorarea obsesivă a dispariției iubitei Harey. Firul narativ principal al romanului devine, astfel, în scenariul radiofonic, pretextul pentru a sonda limitele de înțelegere ale minții umane și stările de agregare ale fantasmelor ei. Conjugat cu presiunea psihică generată de criza pandemică, deznodământul tragic al poveștii de iubire e subsumat confruntării cu spațiul mental claustrant în care personajele rămân (definitiv) captive.
O serie de întrebări răsar din relectura romanului, în viziunea Ilincăi Stihi. Cât din realitatea percepută este doar proiecția minții umane; ce s-ar întâmpla dacă lumea vizibilă ar fi reflexia gândurilor noastre în oglinzi deformate, condamnați să retrăim la nesfârșit aceleași tragedii, ca într-o actualizare a rătăcirii prin Infernul dantesc? Practica scrierii scenariilor de către regizor este curentă în teatru, mai ales când e vorba despre adaptări ale unor opere literare de anvergură, deschise interpretărilor. Palmaresul Ilincăi Stihi ca regizor de spectacole sonore multipremiate internațional o recomandă pentru realizarea acestui spectacol sonor a cărui provocare stă în imaginarea sonoră a universului mental distopic, generat de două realități angoasante plasate în spații paralele. Distribuția prestigioasă, sound design-ul semnat de Tom Brânduș și muzica originală compusă de Cristian Lolea completează echipa acestei producții care are ambiția să racordeze tema romanului la provocările crizei prezentului.
Conjugat spectacolului sonor, propunem o instalație omonimă de realitate augmentată în secțiunea Instalații vizuale a FNT31, găzduită de sala Rotonda a Muzeului Național de Artă al României. Elemente grafice si sonore vor interacționa cu vizitatorul, având ca unic intermediar obiectul probabil cel mai apropiat omului modern: telefonul mobil. Realitatea augmentată va genera conceptul vizual şi sonor pe dispozitivul fiecărui vizitator, sala propriu-zisă a muzeului constituindu-se în comentariul istoric și polemic la noile limbaje. Instalația sintetizează atmosfera „solariană”, se vrea o copertă audio-vizuală a spectacolului sonor Solaris produs de Teatrul Național Radiofonic în parteneriat cu institutul Polonez București, cu premieră în secțiunea FNT on air (8 noiembrie, ora 23.00, Radio România Cultural).
Cu aceeași ocazie, Institutul Polonez București ne oferă o introducere în opera lui Stanisław Lem, prezentată în foaierul sălii Rotonda. Expoziția de desene „Bestiarul lui Lem ilustrat de Mróz” e realizată de artistul Daniel Mróz și curatoriată de prof. Janusz Górski de la Academia de Arte Frumoase din Gdańsk.
Oana Cristea Grigorescu
