Al 9-lea copil al familiei Vlahuţă a primit numele de Alexandru. Mama lui, născută Ecaterina Petrescu, a fost dată la călugărie, dar a ieşit din mănăstire pentru a se căsători cu Neculai Vlahuţă, un mic proprietar de pământ. Mai târziu amândoi au revenit între zidurile mănăstirii, fiecare cu câte un copil al familiei.Alexandru Vlahuţă a urmat şcoala primară la Bârlad, susţinându-şi bacalaureatul la Bucureşti în 1879; şi nu a avut deloc o viaţă uşoară, fiind fiu de ţăran venit să înveţe carte la oraş. S-a căsătorit cu un an înainte de absolvire cu Ida Pagano, fiica profesorului său de limba italiană.
Cartea sa cea mai cunoscută este un atlas geografic comentat, cu titlul de România pitorească. A fondat împreună cu George Coşbuc revista Sămănătorul, care a dat naştere mişcării literare omonime. După calendarul vechi, în 5 septembrie 1858, la Pleşeşti, jud. Tutova, s-a născut Alexandru Vlahuţă:
Al 9-lea copil al familiei Vlahuţă a primit numele de Alexandru. Mama lui, născută Ecaterina Petrescu, a fost dată la călugărie, dar a ieşit din mănăstire pentru a se căsători cu Neculai Vlahuţă, un mic proprietar de pământ. Mai târziu amândoi au revenit între zidurile mănăstirii, fiecare cu câte un copil al familiei.Alexandru Vlahuţă a urmat şcoala primară la Bârlad, susţinându-şi bacalaureatul la Bucureşti în 1879; şi nu a avut deloc o viaţă uşoară, fiind fiu de ţăran venit să înveţe carte la oraş. S-a căsătorit cu un an înainte de absolvire cu Ida Pagano, fiica profesorului său de limba italiană.
S-a înscris la cursurile Facultăţii de Drept, pe care le-a părăsit din cauza situaţiei materiale precare, devenind institutor şi apoi profesor la Târgovişte. De aici a trimis, în 1881, primele sale poezii menite a fi publicate în Convorbiri literare, iar mai apoi două articole în ziarul local Armonia. Un an mai târziu a fost destituit din funcţia de profesor, pentru atacurile sale împotriva moravurilor societăţii din oraş.
A trecut pe la catedrele mai multor instituţii de învăţământ, iar în anul 1888 îl regăsim în funcţia de revizor şcolar în jud. Buzău. A colaborat cu Haşdeu şi l-a întâlnit pe Eminescu, căruia a dorit să-i dedice o serie de conferinţe în întreaga ţară. A propus de mai multe ori versuri şi proză la premiul Academiei Române, dar a fost respins; la fel, neacceptat a fost şi în calitate de membru corespondent, la care fusese propus în martie 1893. 5 ani mai târziu îl regăsim cu dorinţa de a întocmi o carte cu titlul Geografia pitorească a României, pentru care adresa un apel învăţătorilor din ţară. În final lucrarea a apărut cu titlul scurtat, România pitorească, în 1901.
Cariera sa de director de revistă a început cu Vieaţa, dar mult mai cunoscută a fost publicaţia Sămănătorul, pe care a fondat-o în 1901 împreună cu George Coşbuc. Când 5 ani mai târziu a apărut la Iaşi Viaţa românească, patronată de Garabet Ibrăileanu, Vlahuţă a onorat noua revistă cu nuvela Datorii vechi. Cam în aceeaşi perioadă a izbutit să finalizeze şi să dea la tipar romanul Dan, în care personajul central e un alter ego al scriitorului.
În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iaşi îndurând condiţii materiale grele, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceştia a fost Vasile Voiculescu. A primit marele premiu al Academiei în 1919, cu câteva luni înainte de moarte. Alexandru Vlahuţă a încetat din viaţă la Bucureşti, în noiembrie 1919.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea zilei: Alexandru Vlahuţă [AUDIO]](https://www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2021/09/Alexandru_Vlahuta.jpg "Personalitatea zilei: Alexandru Vlahuţă [AUDIO]")