Ascultă Radio România Cluj Live

Personalitatea zilei: Francesco Petrarca

În 1311, tatăl lui Petrarca, de profesie notar, spera să obţină o slujbă la curtea papală, aflată în acea vreme în exil la Avignon. Familia a părăsit aşadar Toscana pentru a se muta în Franţa, unde tânărul Francesco îşi începe studiile de drept civil. După moartea tatălui, acesta a intrat în serviciul bisericii Sfânta Clara din Avignon, unde a întâlnit-o, în ziua de 6 aprilie 1327, pentru prima oară pe Laura (probabil Laure de Noves), pentru care a dezvoltat o pasiune devenită legendară prin trăinicia şi puritatea ei.

Personalitatea zilei: Francesco Petrarca
Foto: Foto: vls.wikipedia.org

Articol editat de cristina.rusu, 20 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 20 iulie 2021, 7:58

Operele sale au jucat un rol important în dezvoltarea limbii italiene literare vorbite, dar în literatura internaţională s-a impus în special prin forma perfectă a sonetelor sale. În 20 iulie 1304 s-a născut poetul Francesco Petrarca:

În 1311, tatăl lui Petrarca, de profesie notar, spera să obţină o slujbă la curtea papală, aflată în acea vreme în exil la Avignon. Familia a părăsit aşadar Toscana pentru a se muta în Franţa, unde tânărul Francesco îşi începe studiile de drept civil. După moartea tatălui, acesta a intrat în serviciul bisericii Sfânta Clara din Avignon, unde a întâlnit-o, în ziua de 6 aprilie 1327, pentru prima oară pe Laura (probabil Laure de Noves), pentru care a dezvoltat o pasiune devenită legendară prin trăinicia şi puritatea ei.

 

A devenit capelan în 1330, dar cariera ecleziastică nu l-a împiedicat să întreprindă călătorii în Germania, Olanda şi Belgia. A fost în paralel implicat şi politic, activând în campania de readucere a sediului pontifical la Roma. A organizat manifestări literare şi dezbateri privind autorii clasici, fiind distins, în 8 aprilie 1341, cu titlul de „magnus poeta et historicus”. Refugiindu-se de epidemia de ciumă (de care a pierit şi mult iubita sa Laura), îl găsim în 1361 găzduit de notabilităţi din Padova, Veneţia şi Arqua Petrarca. Aici şi-a sfârşit zilele, în 1374.

 

„Acea privighetoare, ce-n noaptea liniştită

Îşi plînge puii, poate, sau de dragul de ei tovarăş,

Văzduhul şi câmpia le umple iar şi iarăş

Cu melodia-i tristă şi-atât de iscusită.

 

Şi parcă noaptea-ntreagă cu mine-odată plânge:

De soarta mea amară mereu mi-aduce-aminte.

Şi doar de mine însumi mă plâng. Căci slaba-mi minte

Crezu că Ea e zână şi Moartea n-o înfrînge.

 

Ah, uşor se-nşeală un om încrezător!

Puteam gândi că, iată, lumina ochilor

În ţărnă se preface, deşi dumnezeiască?

 

Azi ştiu: această soartă sălbatecă mă-nvaţă

Că nu-i pe lume- pradă jelaniei în viaţă-

Vreo desfătare dragă pe veci să dăruiască.”

(traducere de Lascar Sebastian, din volumul Petrarca – Sonete, Editura Tineretului, 1959).

 

Andrea Nagy

Foto: vls.wikipedia.org

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Etichete: