Prima pagină » Personalitatea Zilei » Personalitatea zilei: Nelson Mandela [AUDIO/VIDEO]

Personalitatea zilei: Nelson Mandela [AUDIO/VIDEO]

Foto: wikipedia

A fost primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, un luptător pentru egalitatea rasială pe Continentul African. A devenit preşedinte după o detenţie de aproape trei decenii şi a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Astăzi, 18 iulie, este celebrată ziua internaţională Nelson Mandela:

Personalitatea zilei: Nelson Mandela [AUDIO/VIDEO] — Foto: Foto: wikipedia

Articol editat de cristina.rusu, 18 iulie 2021, 06:00 / actualizat: 18 iulie 2021, 8:16

A fost primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, un luptător pentru egalitatea rasială pe Continentul African. A devenit preşedinte după o detenţie de aproape trei decenii şi a fost laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Astăzi, 18 iulie, este celebrată ziua internaţională Nelson Mandela:

Nelson Mandela s-a născut în 18 iulie 1918 în satul Mvezo, pe atunci parte a Africii de Sud. În copilărie a purtat numele de Rolilala, care însemna, literal, necazuri. Numele de Mandela a fost purtat de bunicul său, fiul unui rege tribal de pe continentul african. El provenea totuşi dintr-o ramură inferioară a familiei regale, era aşadar recunoscut, dar exclus de la moştenirea tronului.

Pe când Nelson avea 6 ani, tatăl său a fost destituit din poziţia de consilier pe care o ocupa, oficial pentru corupţie, deşi familia susţine că adevăratul motiv a fost că i s-a opus unui magistrat alb. Familia Mandela urma un cult care permitea poligamia, tatăl lui Nelson avea aşadar 4 soţii, 9 fii şi 9 fiice.

Mandela a crescut în satul mamei sale, unde petrecea mult timp în aer liber şi avea grijă de turmele de animale. Copilăria sa a fost dominată de tradiţii şi ritualuri. Părinţii săi nu ştiau să scrie şi să citească, dar pentru că mama lui era creştină, şi-a dat fiul la o şcoală metodistă. A fost şi momentul în care copilul a primit un nume străin, pentru că profesoarelor care veneau de peste hotare le era greu să pronunţe numele tribale ale copiilor.

Nimeni din familia mea nu mersese la școală […] În prima zi de școală, domnișoara Mdingane, profesoara mea, ne-a dat fiecăruia dintre noi un nume englezesc. Acesta era obiceiul printre africani în acea vreme și se datora fără dubiu influenței britanice asupra educației noastre. În acea zi, domnișoara Mdingane mi-a spus că noul meu nume este Nelson. De ce anume Nelson, nu știu”, a spus Mandela.

Tatăl lui Nelson a murit pe când acesta avea 9 ani, lăsându-i moştenire mândria, spiritul de rebeliune şi de echitate, dar şi încăpăţânarea. A urmat o şcoală metodistă misionară din capitala provinciei, unde a studiat engleza, istoria şi geografia; iar pentru că creştinismul a început să facă parte din viaţa lui, mergea la slujbele religioase în fiecare duminică. A prins dragoste de istoria africană, deşi la acea vreme îi considera pe coloniali mai degrabă binefăcători, nu opresori. A trecut apoi la Universitatea Fort Hare, o instituţie de învăţământ pentru negri, unde a studiat antropologia, administraţia şi dreptul olandez, dar a cochetat şi cu dansul şi actoria, chiar jucând într-o piesă despre Abraham Lincoln. Pentru că a participat la un boicot împotriva mâncării proaste de la universitate, a fost suspendat de la cursuri şi a părăsit instituţia fără să obţină o diplomă de absolvire.

A fugit la Johannesburg în 1941, pentru a evita o căsătorie aranjată de rudele sale. S-a angajat ca paznic la o mină, dar a fost concediat, după ce şeful său a aflat că e fugar. S-a angajat apoi ca funcţionar la o firmă de avocatură şi a început să participe la evenimente politice şi marşuri şi, pentru a-şi continua studiile, s-a înscris la cursuri prin corespondenţă la University of South Africa: ziua muncea, iar noaptea-şi scria lucrarea de licenţă. A decis să rămână în Johannesburg pentru a urma o carieră politică, în loc să se întoarcă la tribul Tembu, cum plănuise iniţial.

În 1950, a avut loc un miting cu activişti având orientări politice diferite, pentru a susţine un protest general împotriva supremaţiei albe din Africa de Sud. Mandela nu era neapărat de acord cu această abordare mult prea diversă politic, dar foarte multe persoane de culoare au participat, iar autorităţile au trecut la represalii. Într-un rând, Mandela s-a adresat unei adunări de 10000 de persoane, ceea ce a avut ca efect arestarea lui, dar şi o creştere în popularitate. A mai urmat o altă arestare pentru acuzaţia de fraternizare cu activiştii comunişti, deşi Mandela a negat în repetate rânduri că s-ar considera un comunist; apoi i s-a interzis, pentru o perioadă de 6 luni, să se întâlnească cu mai mult de o persoană în acelaşi timp. În 1962 a fost arestat pentru a treia oară şi a petrecut următorii 28 de ani în închisoare. A părăsit detenţia în 1990, afectat de tuberculoză şi de cele aproape trei decenii de captivitate, dar decis să-şi urmeze în continuare cariera politică, pentru a combate regimul brutal al supremaţiei albe din Africa de Sud şi a aduce egalitatea rasială pe străvechiul continent.

A devenit primul preşedinte de culoare al Africii de Sud în 1994. Ceremonia de învestire a fost televizată şi urmărită de un miliard de oameni din toată lumea. La eveniment au participat 4000 de persoane, inclusiv lideri mondiali despre care se ştia că au animozităţi reciproce. În 2009, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat data de 18 iulie drept Ziua Nelson Mandela.