Prima pagină » Reportaje » De la “se fărâmă ţara, ne iau ungurii Ardealul”, la pierderea puterii administraţiei centrale [AUDIO]

De la “se fărâmă ţara, ne iau ungurii Ardealul”, la pierderea puterii administraţiei centrale [AUDIO]

Iată opiniile pe această temă expuse de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, din partea taberei guvernamentale actuale:

Articol editat de cristina.rusu, 17 iunie 2021, 10:23

Alin Tişe (PNL), aflat la cel de-al doilea mandat în fruntea Consiliului Judeţean Cluj după cel din perioada 2008-2012, a fost, de asemenea, prefect al judeţului şi senator.

Alin Tişe: Este absolută nevoie de această reorganizare şi de reforma administrativă a României. Principala problemă e că nu sunt pregătiţi nici cetăţenii, dar nici clasa politică şi instituţiile publice care ar trebui să aplice această reformă. Cu alte cuvinte: toată lumea vorbeşte despre ea, dar nimeni nu o face. Există şi consecinţe negative pentru un astfel de demers, care vizează poate locurile de muncă şi salariaţii: în Polonia au căzut, cred, 4 guverne până când au reuşit să facă reorganizarea administrativă aşa cum şi-au dorit-o.

Este o necesitate pentru România. Este evident că anumite comunităţi locale, care stau cu mâna întinsă permanent pentru a fi finanţate, în alte condiţii ar da faliment şi nu ar mai putea exista. Dacă oamenilor le explici că prin această reorganizare vor putea avea un spital al zonei şi să nu mai fie nevoiţi să meargă în cel mai apropiat oraş, dacă le explici că vor putea avea o şcoală performantă, cu profesori buni, care vor veni de la oraş, dacă le explici că vor putea să acceseze bani europeni direct şi vor putea avea reţele de apă, canalizare şi gaz, dacă le explici că vor avea transport în comun metropolitan şi vor putea avea condiţii cât mai aproape de oraş – toate aceste lucruri pe care clasa politică trebuie să le facă -, atunci cred că avem o şansă ca în următorii 10 ani să începem măcar o reformă administrativă şi o reorganizare.

Dan Horea: Dar în privinţa autonomiei administrative?

Alin Tişe: În condiţiile în care legea finanţelor publice şi legea deconcentrării practic dă o autonomie foarte bună UAT-urilor, acesta a fost gândit ca un proiect pilot care ar fi trebuit să se desfăşoare pe raza unui judeţ, în care UAT-urile să aibă o anumită autonomie din punct de vedere financiar, economic şi decizional. În mod evident nu s-a întâmplat, pentru că s-a politizat subiectul. Astăzi suntem în aceeaşi fază precum în 2008, nu am făcut decât mărunţi paşi în acest sens. Este clar că, atâta timp cât oamenii îşi aleg un primar şi o comunitate îşi alege un consiliu local, ei pun viitorul în mâinile aleşilor locali, care sunt cât mai aproape de oameni. A aduce decizia cât mai aproape de cetăţeni este cheia decentralizării, cheia autonomiei UAT-urilor, pentru că în acest demers oamenii cred. Autonomia este o chestiune firească, care va veni treptat; dar pe deoparte vor exista UAT-uri care vor falimenta, iar pe de altă parte cele care vor reuşi să-şi ia bani europeni vor fi un exemplu bun pentru celelalte. Mulţi oameni nu înţeleg ce doresc să facă politicienii cu această autonomie a unităţilor administrativ-teritoriale.

Dan Horea: Atât dl. Emil Boc, cât şi colegul dumneavoastră de la Alba, dl. Ion Dumitrel, mi-au spus acelaşi lucru: că o reală şi eficientă autonomie locală e foarte greu de pus în practică atâta vreme cât există o opoziţie a personalului din administraţia centrală.

Alin Tişe: Da, există acest obstacol la orice nivel. Problema se va pune atunci când un guvern îşi asumă această chestiune şi va deveni lege obligatorie pentru toţi funcţionarii, inclusiv pentru cei din administraţia centrală. Şi dacă voinţa politică va fi peste puterea lor de opoziţie, cu siguranţă se va implementa. Dacă nu, clasa politică va fi captivă în continuare funcţionarilor publici; funcţionarii publici nu vor răspunde niciodată, pentru că ei sunt pe viaţă acolo, iar clasa politică, adică partidele răspund odată la 4 ani şi practic în capul lor se sparge tot ceea ce nu se reuşeşte.

Fiecare ţară şi-a gândit organizarea după propriul interes, deci România trebuie să se decidă ce vrea să facă: ce faci cu comunele, cu oraşele mici, cu judeţele mici, cu UAT-urile care nu se pot finanţa şi sunt falimentare.

Dan Horea: Ce părere aveţi despre argumentul – foarte des invocat când se pune problema regionalizării – privind pericolul maghiar de dezmembrare a ţării.

Alin Tişe: Din punctul meu de vedere nu există acest pericol, mai cu seamă dacă România face acest proces transparent, printr-o legislaţie clară şi prin asumarea responsabilităţii tuturor cetăţenilor din această ţară.În afară de extremiştii pe care toate partidele îi au, care apar de multe ori şi justifică anumite eşecuri printr-un discurs de această natură, la modul concret nu cred că este un pericol. Repet: atâta timp cât România îşi face treaba prin legislaţie clară, o implementare rapidă şi prin asumarea de răspundere.