Prima pagină » Reportaje » Metroul devine o realitate la Cluj-Napoca

Metroul devine o realitate la Cluj-Napoca

Lucrările la construcția metroului din Cluj-Napoca vor fi finanțate în primă fază prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Prin acest document, Uniunea Europeană a alocat României un total de 29,2 miliarde de euro. Un subcapitol din acest plan trimis deja la Bruxelles prevede construcția a două linii de metrou: una la București, prin care se prelungește magistrala existentă și una la Cluj-Napoca.

Practic, metroul devine, să spun așa, o realitate. Suntem într-o etapă foarte favorabilă, pentru că, în momentul în care am început studiul de fezabilitate pentru lucrările la metrou, noi nu aveam finanțare. Ori, astăzi, discutăm de o finanțare de 310 milioane de euro pentru cele nouă stații de metrou. (Dan Tarcea)

Viceprimarul Dan Tarcea arată că prima sursă de finanțare a lucrărilor la metroul din Cluj-Napoca va fi Planul Național de Redresare și Reziliență. Obiectivul primăriei este ca în 2022 să lanseze licitația de proiectare și execuție, după care să înceapă lucrările efective, pentru că banii alocați prin PNRR trebuie cheltuiți în totalitate în următorii cinci ani:

Cele 310 milioane trebuie să fie cheltuite până în anul 2026. În acest an vom finaliza studiul de fezabilitate, în 2022 vom organiza licitația pentru proiectare și execuție și din 2023 începem lucrările pentru această componentă de metrou. În prima etapă discutăm de 7,5 kilometri, din cartierul Sopor până pe strada Câmpului, urmând ca în a doua etapă să avem în vedere 12,7 kilometri de linie de metrou, fie că va fi subterană sau supraterană, care va merge către Florești și, de undeva de pe str. Teodor Mihali, până pe bulevardul Muncii. (Dan Tarcea)

Realizarea întregii linii de metrou este estimată la peste un miliard de euro, în timp ce prin PNRR Clujul poate primi maxim 300 de milioane. Dealtfel, aceasta este una dintre principalele critici care au apărut pe rețelele de socializare.
Activistul social Szakats Istvan a invocat faptul că acești bani abia ajung pentru săpături și eventual construirea unor stații, după care finisajele, amenajarea liniilor și toate celelalte lucrări nu vor mai fi făcute din lipsă de fonduri:

Până în 2026 tăt numai o să săpăm: tunele și 9 stații. Și, atât. Da, atât. “Submăsura din PNRR vizează realizarea lucrărilor civile (structură de rezistență – Stații, Interstații – tuneluri, galerii, alte construcții) cu excepția lucrărilor de finisaj și automatizare” spune documentul. Dar stai, poate totuși măcar o să circulăm prin ele – îți zici. Crezi tu asta? Că nici vorbă. Niciun țenti. De ce? Că în PNRR-ul depus, lucrări de cale nema. Instalații nema. Achiziție material rulant și semnalizare nema. Toate astea, conform PNRR, după PNRR. Din alți bani. Dacă o să mai fie. Că știți, banii depind de putere. Iar puterea e schimbătoare. Și vin alegeri. Că vin. Și apropo bani. De câți bani vorbim? Metroul a fost estimat la 1.5 miliarde. PNRR o să dea (dacă o să dea) vreo 300 milioane. Deci Clujul o să ridice, „din alte surse” 1200 milioane de Euro ca să termine lucrarea. De PATRU ori cât o să primească (dacă o să primească) din PNRR. Așa că: din păcate, la nevoia extrem de reală de mobilitate a clujeanului s-a răspuns cu lopățica și găletușa politică – da’ alea extrem de scumpe. Și puteam noi să facem un tramvai decent? Mai ieftin, și ceea ce ne recomandă și strategiile în vigoare? Puteam dară. Dar ne-am pus noi să facem? Nici vorbă. (Szakats Istvan)

Viceprimarul Dan Tarcea consideră însă că aceste temeri sunt neîntemeiate și dă asigurări că nu ne vom trezi la Cluj-Napoca cu un mare tunel care să nu poată fi folosit:

Metroul din Cluj are și alte componente de finanțare, fie că discutăm aici de fondurile structurale, fie că discutăm de bugetul de stat, fie că discutăm de POIM. Practic și în PNRR sunt specificate aceste surse complementare de finanțare pentru metrou. (Dan Tarcea)

Odată cu finalizarea studiilor de fezabilitate vor fi cunoscute și tipurile de lucrări care urmează să fie finanțate prin PNRR. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că fazele de lucrări vor fi concepute în așa fel încât până în 2026 să fie cheltuite cele 300 de milioane de euro. Pentru lucrările care rămân de realizat după această dată, vor fi atrași bani din alte surse de finanțare:

În acest moment eu nu am datele studiului de fezabilitate, să vedem dacă cele 310 milioane de euro vor fi disponibile penttru a finaliza acest tronson. De aceea spun că trebuie să avem și sursele suplimentare de finanțare, astfel încât acest tronson să fie funcțional cât mai repede. Abia după ce va fi finalizat studiul de fezabilitate știm exact care sunt tipurile de lucrări care intră în cele 310 milioane de euro și până atunci, cu siguranță, vom avea și alte date, despre alte surse bugetare pe care le putem aloca pentru acest obiectiv. (Dan Tarcea)

Mihai Miclăuș