Prima pagină » Reportaje » Epidemiologul clujean Molnar Geza, explicații pentru populația reticentă la vaccinare [AUDIO]
Epidemiologul clujean Molnar Geza, explicații pentru populația reticentă la vaccinare [AUDIO]
Molnar Geza
Peste 140.000 de cadre medicale s-au imunizat împotriva noului coronavirus, la două săptămâni de la declanșarea campaniei de vaccinare în România. Prima etapă de vaccinare este în plină desfășurare iar autoritățile pregătesc deja cea de-a doua etapă, când aproximativ 6 milioane de oameni ar urma să fie vaccinați, dintre care peste 5 milioane sunt pacienți cu boli cronice. A fost vehiculată și o dată – cea de 15 ianuarie, pentru debutul celei de-a doua etape.
Peste 140.000 de cadre medicale s-au imunizat împotriva noului coronavirus, la două săptămâni de la declanșarea campaniei de vaccinare în România. Prima etapă de vaccinare este în plină desfășurare iar autoritățile pregătesc deja cea de-a doua etapă, când aproximativ 6 milioane de oameni ar urma să fie vaccinați, dintre care peste 5 milioane sunt pacienți cu boli cronice. A fost vehiculată și o dată – cea de 15 ianuarie, pentru debutul celei de-a doua etape.
Etapa a treia a campaniei de vaccinare, care cuprinde populația generală care nu lucrează în sistemul medical sau în domenii esențiale și care nu este în categorii de risc, este estimată să înceapă în luna aprilie. Doina Borgovan a dialogat la matinal cu reputatul epidemiolog Molnar Geza:
Doina Borgovan: Pentru început aş dori să facem o sinteză: ce am învăţat în aceste luni de convieţuire cu noul Coronavirus?
Molnár Géza: În contextul general, trebuie să învăţăm şi să acceptăm că vrând-nevrând boala infecţioasă este o prezenţă cotidiană, posibilă oricând în viaţa omului. Poate să se manifeste în cazuri sporadice, controlabile unele din ele prin vaccin şi măsuri de prevenţie; altele în schimb ne surprind prin manifestare epidemică extinsă sau chiar pandemie, ca în cazul Covid19. Pentru contextul pandemic vina e în mare parte şi a noastră: uneori neglijăm, prin comportamentul social şi administrativ, anumite legi ale naturii care pot genera asemenea apariţii neaşteptate. Concret în cazul Covid19 eu cred că trebuie să învăţăm că în faţa unui virus nou, faţă de care nu avem niciun tratament (şi până în urmă cu 3 săptămâni nu a existat nici vaccin aprobat), este responsabilitatea noastră, a fiecăruia, să utilizăm mijloacele de protecţie obişnuite. În momentul de faţă, chiar dacă speranţa este prematură (virusul nu va dispărea după începerea vaccinării de la o zi la alta), dar vaccinarea va sprijini acest demers, ca în mod natural, în maxim 2 ani, răspândirea să se autolimiteze.
Doina Borgovan: Organizaţia Mondială a Sănătăţii spunea că imunitatea colectivă nu va fi atinsă foarte curând. Ce înseamnă imunitate colectivă şi cum se ajunge la ea?
Molnár Géza: Imunitatea colectivă înseamnă că faţă de microorganismul respectiv o populaţie majoritară (70% în cazul virozelor respiratorii) a trecut prin infecţie şi şi-a dezvoltat rezistenţă prin prezenţa anticorpilor în organism, care la o nouă infecţie ne asigură prompt apărarea. Procentul e foarte greu de atins: după primul val, estimările în România au fost undeva pe la 4.6-5%, iar acum suntem undeva pe la 8-10%. În general în ţările europene, chiar şi cu manifestările care au fost în Italia sau Marea Britanie, s-a ajuns până la 15%. Acest procent va fi crescut prin vaccinare.
Doina Borgovan: De ce se spune că după vaccinare trebuie să păstrăm aceleaşi reguli de distanţare şi de limitare a contactelor?
Molnár Géza: Acoperirea vaccinală ideală ar trebui să însemne că 70% din populaţie a fost vaccinată. Acest procent nu înseamnă neapărat cu imunitate protectivă. Până şi producătorii de vaccinuri spun că 5% nu răspund la imunizare. La acest 5% adăugăm încă până la 15 procente cu aceia care au un răspuns imun, dar nu suficient de mare încât să fie protectiv (vârstnici, bolnavi cronici ş.a.m.d.). În al doilea rând, pentru cele două vaccinuri care au fost aprobate nu se ştie încă dacă au un efect şi asupra porţii de intrare, adică a cavităţii orale şi nazale. Deci s-ar putea ca eu să am imunitate, să contactez virusul, să nu mă îmbolnăvesc, dar în schimb să multiplic virusul pe o perioadă scurtă şi să-l dau mai departe.
Doina Borgovan: Există o reticenţă a populaţiei la vaccinare. Am văzut asta şi în rândul cadrelor medicale: doar o treime din cadrele medicale din România s-au vaccinat. Cum să luptăm cu această reticenţă?
Molnár Géza: După evaluările publicate, ne cam împărţim în 3 categorii: cei care au afirmat că se vaccinează, cei care spun că mai aşteaptă şi cei care au avut un răspuns categoric negativ. Acel nu categoric este, după experienţa mea, mai mic decât o treime, sunt şi aici ezitanţii. În plus, aceste estimări s-au făcut în perioada în care nici măcar nu a fost aprobat vreun vaccin. Reticenţa e în oarecare măsură justificată: e o noutate, plus starea de pandemie care a creat o adevărată psihoză socială. Dar repet: nonvacciniştii categorici, cu o părere consolidată, nu sunt mai mulţi de 7%, iar mulţi se vor răzgândi. La categoria de mijloc e nevoie de mesajul adecvat şi de educaţie prin toate mijloacele posibile, cu accent pe rezultate şi pe argumente ştiinţifice la un nivel adecvat. Acceptarea trebuie să vină prin liber consimţământ.
Transcriere: Andrea Nagy
Foto: Agerpres
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
