Schimbarea orei: de când, de ce, până când?

Ştiaţi că schimbarea orei a fost gândită ca o înţepătură la adresa francezilor? Dar că în Statele Unite a fost amânată, la cererea fabricanţilor de bomboane? Iată câteva curiozităţi care să ne bine dispună, dacă tot nu putem evita trecerea la ora de iarnă.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 24 octombrie 2020, 00:00 / actualizat: 26 octombrie 2020, 12:11

Ştiaţi că schimbarea orei a fost gândită ca o înţepătură la adresa francezilor? Dar că în Statele Unite a fost amânată, la cererea fabricanţilor de bomboane? Iată câteva curiozităţi care să ne bine dispună, dacă tot nu putem evita trecerea la ora de iarnă.

Cu mult înainte ca schimbarea orei să fie introdusă, Benjamin Franklin a propus un concept similar. Într-un eseu satiric publicat în 1754, acesta scria pe jumătate în glumă:

Problema va fi în primele 2-3 zile, apoi situaţia va deveni la fel de naturală precum cea de faţă. Obligă un om să se trezească la 4 dimineaţa şi e mai mult decât probabil că se va duce de bună voie la culcare la 8 seara. Şi, pentru că a avut parte de 8 ore de somn, se va ridica de bună voie din pat la 4 dimineaţa.

Franklin gândea măsura din considerente economice. E drept, pe lângă schimbarea orei, el propunea impozitarea jaluzelelor, raţionalizarea lumânărilor, interzicerea călătoriilor cu trăsura pe întuneric şi… loviturile de tun la răsăritul soarelui, pentru a-i trezi pe somnoroşi. Voia prin aceste măsuri să direcţioneze o înţepătură către francezii pe care-i considera leneşi şi pentru care era irosită întreaga lumină solară de până la prânz.

Schimbarea a fost prezentată pentru prima oară în mod serios de către un entomolog englez. Frustrat că întunericul se lasă prea repede, iar el nu mai putea aduna insecte, acesta a înaintat o propunere unei societăţi ştiinţifice din Noua Zeelandă în 1895. Cu mărinimie, propunerea sa prevedea ca toamna ceasul să se schimbe din nou, când oricum insectele nu mai prea erau de găsit. Oamenii de ştiinţă au considerat ideea ca fiind hilară şi deosebit de complicată, dar peste 2 decenii schimbarea orei a devenit realitate.

Prima ţară care a introdus schimbarea orei a fost Germania, care dorea astfel să facă economie de cărbuni în timpul Primului Război Mondial. Statele Unite au adoptat de asemeni schimbarea, dar au renunţat la ea după încheierea războiului. Peste Oceanul Atlantic schimbarea orei a devenit din nou de actualitate în anii ’70, în timpul crizei petrolului.

Un studiu realizat în 2008 a arătat că schimbarea orei creşte de fapt consumul de energie. Se fac economii în privinţa iluminatului, dar oamenii consumă mai mult pentru încălzire ori, din contră, pentru aer condiţionat. Acea oră de lumină suplimentară e economică doar dacă oamenii o petrec în aer liber.

Schimbarea nu are loc la miezul nopţii, pentru a deranja cât mai puţini oameni. Conform acestui raţionament, la 3 dimineaţa cei care sunt în câmpul muncii sunt deja în pat, iar toate barurile sunt închise.

În Statele Unite, schimbarea orei are loc în noiembrie, ca efect al lobby-ului fabricanţilor de bomboane. Aceştia erau nemulţumiţi să piardă o oră din ultima zi de duminică din octombrie, aşadar tocmai înainte de Halloween!

Comisia Europeană a propus ca schimbarea orei să aibă loc pentru ultima oară în 2021. În mod normal, statele membre ar fi trebuit să anunţe până în aprilie 2020 dacă preferă să rămână la ora de vară ori la cea de iarnă, dar din cauza schimbărilor de priorităţi în perioada pandemiei, acest lucru nu s-a întâmplat. Ora de iarnă este cea standard, când diferenţa dintre ora oficială şi timpul universal (GMT) este, în cazul României, de 2 ore.

Andrea Nagy

Foto: Agerpres

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.