Ascultă Radio România Cluj Live

Personalitatea zilei: Şerban Foarţă

Tocmai graiul este cel care-i permite acestui cunoscut poet al nostru să fie original. Dacă cei mai mulţi oameni vorbesc limba comună şi numai uneori, prin excepţie, o folosesc pe cea a poeziei, la Şerban Foarţă lucrurile stau exact invers: şi-a creat un limbaj poetic pe care-l foloseşte zilnic, limba comună îi e straină, iar poemele lui par a se scrie singure. Nu vă lăsaţi păcăliţi: îndărătul fiecarui vers se află tomuri de poezie, citite, filtrate, recombinate îndelung în retortele propriei vieţi„, Emil Cioran.

Foto: Agerpres
Foto: Şerban Foarţă

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 8 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 8 iulie 2020, 7:59

A fost descris de Nicolae Manolescu ca fiind singurul reprezentant major al manierismului în literatura română, dar stilul său e departe de a se rezuma la imitaţia manieriştilor. A devenit cunoscut ca poet după ce a scris texte fanteziste pentru cântecele formaţiei Phoenix. Sărbătoritul lumii literare este Şerban Foarţă, născut în 8 iulie 1942.

Tocmai graiul este cel care-i permite acestui cunoscut poet al nostru să fie original. Dacă cei mai mulţi oameni vorbesc limba comună şi numai uneori, prin excepţie, o folosesc pe cea a poeziei, la Şerban Foarţă lucrurile stau exact invers: şi-a creat un limbaj poetic pe care-l foloseşte zilnic, limba comună îi e straină, iar poemele lui par a se scrie singure. Nu vă lăsaţi păcăliţi: îndărătul fiecarui vers se află tomuri de poezie, citite, filtrate, recombinate îndelung în retortele propriei vieţi„, Emil Cioran.

A absolvit Facultatea de Filologie în Timişoara în 1965, încă din studenţie publicând articole de critică literară în Scrisul bănăţean. A debutat în volum cu Texte pentru Phoenix, o colaborare cu Andrei Ujică apărută în 1976. A tradus poezie franceză, de la autorii renascentişti şi până la Paul Valery şi a atras atenţia prin scriitura sa plină de fantezie: a scris poezie folosindu-se de ştiri de ziar, a compus o pastişă în 9 limbi la Balada doamnelor de altădată a lui François Villon şi a creat sonatine din teatrul lui Caragiale. În 1978 a fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul de versuri Simpleroze.

Iată, vine din nou cel hrănit cu numai rouă
de la Livan, într-acest an, al nouălea.
Preajma blând înmiresmând,
rugu-i fumegând.

Născutul din ou şi hrănit cu numai rouă,
în roşu nimb, într-acest timp, al nouălea.
Rodnic foc şi nou izvod,
arderea-i de tot.

Fie să renască numai cel ce har
are de-a renaşte, curăţit prin jar,
din cenuşa-i proprie şi din propriu-i scrum,
astăzi ca şi mâine, pururi şi acum
(Phoenix, Şerban Foarţă şi Andrei Ujică).

 

 

Andrea Nagy

Foto: Agerpres

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Etichete: