Prima pagină » Reportaje » Am stat de vorbă cu Andra şi am aflat cum trec zilele de izolare pentru ea [AUDIO]

Am stat de vorbă cu Andra şi am aflat cum trec zilele de izolare pentru ea [AUDIO]

Andra: Eu, care sunt o pupăcioasă, abia aştept să socializez cu oamenii! Unii oameni îşi pierd speranţa, dar trebuie să sperăm că se va termina curând şi vom reveni la normal. Cred că e prima sărbătoare în care nu am fost alături de părinţii mei, de fraţii mei de la Cluj sau de socrii de la Târgu-Jiu. Am stat toată ziua pe telefoane, ne-am văzut, ne-am povestit fiecare ce a gătit, mama m-a mai învăţat nişte trucuri de-ale ei. Se poate să fii alături, chiar dacă nu fizic.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 21 aprilie 2020, 11:12

Doina Borgovan: Ce ai gătit pentru masa de Paști?

Andra: Parcă de data aceasta mi-a ieşit şi mai bună mâncarea, am fost mai concentrată. Nu era aşa grabă, am avut timp: am făcut sărmăluţe, friptură de miel, ouă umplute (e tradiţia familiei noastre, nu se poate fără ouă umplute).

Doina Borgovan: Ardeleneşte, cu multă maioneză?

Andra: Cu maioneză şi smântână, eu aşa le combin. Şi peste, trag o tură de caşcaval răzuit. Doamne ce bune au ieşit, imediat mă apuc iar de mâncat!

Doina Borgovan: Reuşeşti să faci şi mişcare?

Andra: Nu am făcut până acum, să spun sincer. Dar mi-am propus şi eu şi Cătălin ca, după ce trece perioada de sărbătoare, să încerc să reduc pâinea şi zahărul. Am făcut foarte multe dulciuri în izolare pentru copii. Cumva am vrut să fac tot felul de activităţi cu ei: „Hai să facem clătite, hai să facem brioşe”. Şi apoi mami gustă de fiecare dată! Cozonaci am comandat, dar în rest am făcut de toate: salată, şniţele, chiftele. Mă gândeam şi la o ciorbă de perişoare, dar să vedem (mereu când vorbesc de mâncare, îmi vine cheful de a găti).

Doina Borgovan: Cum te descurci cu copiii? Nu e uşor să le găseşti tot timpul ceva de făcut.

Andra: Nu e uşor, mai ales că eu sunt singură cu ei (Cătălin încă ţine emisiunea). Copiii au tendinţa să se răsfeţe. Dacă vor să ne jucăm mai mult, atunci îi las, dar nu renunţăm la teme. Cumva un poliţist mai exigent trebuie să existe în orice casă şi eu mi-am asumat rolul acesta: sunt şi poliţistul bun, dar şi cel exigent. Poate că fără copii în casă e altfel; dar când eşti singur cu doi copii trebuie să ai nişte reguli, pentru că altfel, noaptea când te aşezi în pat, îţi zici: „Doamne, ce grea a fost şi ziua asta”. După izolare oricum cred că voi avea nevoie de vacanţă.

Să aveţi încredere, bunul Dumnezeu ne va ajuta să trecem peste această perioadă, sunt sigură că nu va mai dura mult. Cât mai durează, găsiţi-vă activităţi cu cei dragi: să o luăm ca pe o vacanţă acasă. Abia aştept să ne revedem la un concert, să vă cânt cu drag.