Anna Horvath – sentință definitivă de la Înalta Curte de Casație și Justiție
Articol editat de Andrei Cretoiu, 9 februarie 2020, 12:45
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul fostului viceprimar al Clujului şi a menţinut raportul Autorităţii Naţionale pentru Integritate, prin care ANI a constatat că Anna Horvath se face vinovată de conflict de interese. Sentința este definitivă.
Prin această sentinţa definitivă, politicianului, care este vicepreşedinte executiv al UDMR, responsabil pentru autorităţile locale, i se interzice să ocupe funcţii publice, măsura fiind valabilă pentru o perioadă de trei ani.
În februarie 2017, ANI a anchetat-o pe Anna Horváth în paralel cu Direcţia Naţională Anticorupţie.
S-a stabilit că în 2013 Anna Horváth a participat la o şedinţă a Consiliului Local din Cluj-Napoca la care s-a hotărât acordarea unui sprijin de 90 de mii de lei pentru Asociaţia „Claudiopolis”, unde aceasta ocupa funcţia de preşedinte, respectiv, şi a unui sprijin de 30 de mii de lei pentru Universitatea „Sapientia”, de unde obţinea venituri în calitate de cadru didactic.
La solicitarea agenției de presă MTI, Anna Horváth a precizat că nu doreşte să comenteze sentinţa.
În 2017, Anna Horváth a fost cercetată şi de către DNA, iar în urma unui proces penal, în mai 2019 a fost condamnată la doi ani de închisoare, printr-o sentinţă devenită definitivă a ÎCCJR.
Executarea pedepsei a fost suspendată pentru o perioadă de patru ani.
Potrivit instanţei, Anna Horváth s-a făcut vinovată de trafic de influenţă, după ce a acceptat de la un om de afaceri 60 de abonamente la un festival, pe care le-a acordat apoi voluntarilor care au participat la campania electorală din iunie 2016, iar aceasta, în schimb, i-a promis acestuia că va urgenta eliberarea unor documente legate de o autorizaţie de construcţie pentru un proiect imobiliar al omului de afaceri.
În urma măsurilor coercitive, de control judiciar, luate împotriva sa, Anna Horváth nu şi-a mai putut exercita atribuţiile de viceprimar, motiv pentru care a demisionat din funcţie în martie 2017.
Politicianul a declarat, pentru MTI, că, deşi au trecut peste nouă luni, nu a primit, încă, motivarea instanţei în procesul cu DNA, cu toate că legea prevede un termen de răspuns de 30 de zile.
Din acest motiv, deocamdată nu se poate adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului – a spus domnia sa.
Rador/MTI
