Radio Cluj…la modă: Negru în modă sau tendința care nu piere (II)
Povestea noastră continuă astăzi cu negrul în modă.
Articol editat de cristina.rusu, 30 ianuarie 2020, 05:00
Povestea noastră continuă astăzi cu negrul în modă.
La începutul secolului XX apare pe scena modei europene cea care a fost Gabrielle Chanel, sau Coco după cum s-a consacrat creatoarea în istorie.
Chanel a fost prima care s-a inspirat din vestimentația masculină și a adus nu doar cromatica specifică în vestimentație ci și linii lejere, decontractate, ca și materiale comode ca jerse-ul.
Femeia imaginată de ea, nu mai avea să fie chinuită de corsete și decorațiuni inutile, ci avea să adopte un stil comod și practic, nu lipsit de eleganță. Culorile sale preferate, mai degrabă nonculorile, alb și negru, au definit peste veacuri stilul Chanel, care a devenit un clasic, iar celebra petite robe noire a făcut din 1926, anul lansării sale, istorie.
Astăzi rochia neagră face parte dintre lucrurile necesare oricărei femei în materie de vestimentație și eleganță.
Modelul Ford, cum avea să fie denumit de revista Vogue promova prin aceasta tipul de eleganță practică și smart, adică o opțiune inteligentă.
Cinematograful avea să facă un serviciu imens de promovare ideii de rochie neagră. Dive hollywoodiene blonde platinate înveșmântate cu rochii grele de tafta, mătase sau catifea, lucitoare în paiete, în contrastul alb-negru al peliculei din acele vremi au cucerit mintea și imaginația nu doar a domnilor ci și a doamnelor.
Dincolo de imaginea cinematografică care sugera suplețea și senzualitatea corpului îmbrăcat cu negru, faptul este evident, negrul absoarbe parcă și defectele anatomice, și dă jos de pe tine vizual eventuale surplusuri, un alt motiv pentru care este preferat.
Cristobal Balenciaga, un alt mare creator, a folosit negrul pentru redarea liniei sale arhitecturale inconfundabile, iar nu mai puțin celebrul Yves Saint Laurent a luat la propriul costumul tuxedo masculin și l-a adaptat liniilor feminine. Negrul a fost adoptat de subculturi ca beatnicii și mai apoi punkiștii, îmbogățind vocabular stilistic al negrului prin conotația de rebeliune. În anii ‘80 apar noul val de designer japonezi care fac din negru, minimalism și deconstructivism declarația de stil cea mai puternică la acea vreme. occidentul este cucerit de Yohji Yamamoto, Comme de Garcons și Issey Miyake.
Criticii de modă respectabili și cu autoritate se înveșmântează tot în negru ca într-un fel de uniformă subînțeleasă, stârnind nu odată ironiile celor care critică sistemul modei. Imperiul negrului este astăzi atât de extins că parcă nici nu mai există loc de culoare, dar cu totul altfel stau lucrurile la noi.
Pe lângă calitățile sale fascinante, adesea ambivalente, negrul este opțiunea care nu dă de furcă, nici din punct de vedere al întreținerii articolelor sale și nici din perspectiva unui risc prea mare al vizibilității, prin extensie denotă accesibilitate din toate punctele de vedere, inclusiv financiar.
Cu negru ești mereu în zona sigură, de confort unde nu prea există surprize. În zona de confort orice greșeală este pe negru și nu se vede atât de tare. Pe urmă este extrem de simplu să asortezi negru cu orice. E opțiunea ideală pentru marea majoritate. Mai trist este că multe dintre opțiunile vestimentare existente în magazine sunt declinate în materiale proaste care răpesc negrului calitatea vizuală intrinsecă.
Uitați-vă pe stradă. Este un exercițiu bun. Eu tocmai mi-am terminat o rochie neagră din materiale diferite pe care nu am vrut să le arunc. A ieșit o mică bijuterie, pe care o vedeți in imaginea alăturată.
Călina Langa, fashion designer
Fotocopii după albumul Fashion: A History from 18th to the 20th Century, Volume II 20 th Century, Editura Taschen
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
