Sesam deschide cartea: Fetița căreia nu-i plăcea numele său, de Elif Shafak
Articol editat de cristina.rusu, 8 noiembrie 2019, 12:30
V-ați întrebat vreodată cum ar fi dacă ați avea un alt nume? Dacă ar fi să vă alegeți un nou prenume, care ar fi acesta? V-ar plăcea poate să fie numele unei stele, al unei calități admirabile, precum „Bunătate”, al unei pietre prețioase sau al unui fenomen natural misterios, precum „Roua verii” sau „Vânt de miazănoapte”? Vi s-ar părea ceva nemaiauzit? În civilizațiile Orientului, arabă și asiatică, de exemplu, copiii primesc la naștere astfel de nume originale, care par desprinse dintr-o poveste sau o poezie, evocând subtil frumusețea ființei, atinse de miraculos.
Scriitoarea de origine turcă Elif Shafak a publicat, pe lângă câteva romane pentru adulți apreciate în întreaga lume, și o carte pentru copii: Fetița căreia nu-i plăcea numele său. Autoarea a pus în pagină o poveste caldă despre puterea imaginației, magia cărților, darurile naturii, unicitatea ființei și curajul de a schimba lumea. Principiile motivaționale pe care ni le oferă sunt îmbrăcate într-o fantezie de basm de care veți fi captivați.
Fetiței i-a fost dăruit la naștere un nume de floare, și anume „Muşcată Curgătoare”, care în limba turcă sună cam așa: Sakiz Sardunya. Ajunsă acum la vârsta întrebărilor arzătoare, a definirii personalității și a nevoii de recunoaștere socială, eroina noastră nu se împacă nicicum cu acest nume ieșit din comun. De fapt, dacă nu ar fi râsetele batjocoritoare ale copiilor, poate că numele acesta nici nu ar fi chiar așa de rău. Mai ales că Sakiz Sardunya iubește natura, e cea mai bună la științe și şi-ar dori să inițieze o campanie de protecție a mediului.
Și mai e ceva: fetiței îi plac foarte mult cărțile. Deși atlasul lumii e cartea ei preferată, un loc special în biblioteca de acasă ocupă și romanele copilăriei, în care eroi și eroine se află, tot așa ca ea, în căutarea comorii dinăuntru și a fericirii împărtășite cu ceilalți. Ce bine ar fi să nu fie doar un vis! Însă lucrurile bune sunt pe cale să se întâmple. Cunoașteți clasicul scenariu al poveștilor, de fapt al vieții înseși: când ceva nu merge bine, ești la un pas de ceva extraordinar. Și încă un secret: dacă te simți fericit într-un anumit loc, petrece cât mai mult timp acolo; făcând lucrurile care îți plac, vor începe să se schimbe și lucrurile care nu îți plac, sau cel puțin felul în care le vezi.
Lui Sakiz Sardunya îi place să colinde printre rafturile bibliotecii, acolo unde, atunci când nu călătoresc, locuiesc prietenii tăcuți și înțelepți care ne fac viața mai frumoasă și mai plină de sens. Acolo, printre cărți, mai precis, în spatele cărții Cuore, fetița găsește ceva uimitor: un glob pământesc fermecat! Nu întâmplător, globul are parcă și el o inimă care bate, răspunzând cu însuflețire la atingerea fetiței: cât ai clipi, se iluminează și o muzică suavă se aude încetișor. În plus, fetița este surprinsă să constate că pe glob nu se află șapte continente, ci opt! Oare cum și când a apărut cel de-al optulea continent? Această descoperire o va purta pe Sakiz Sardunya într-o aventură fascinantă, în care va găsi răspunsuri la multe dintre întrebările ei.
Semnificația globului pământesc fermecat este una foarte simplă: poveștile scrise înseamnă viață. Cel de-al optulea continent este reprezentat de țara legendelor și a poveștilor, numită Lepoba. Aici iau naștere poveștile, alcătuite din idei și imagini adunate din toate colțurile lumii. Doi copii, și ei de poveste, un fel de spiriduși ai cărților, le culeg și le prelucrează. Din nefericire, oamenii citesc din ce în ce mai puțin, ceea ce face ca ideile creative să se împuțineze. Iar acest lucru afectează profund cel de-al optulea continent: copacii se usucă, apele seacă, viața în sine este amenințată. De aceea, globul magic are nevoie să fie în preajma cărților, așa cum o plantă are nevoie de lumină și apă. Sakiz Sardunya va porni, alături de noii ei prieteni, într-o misiune onorabilă: aceea de a încuraja oamenii, în special copiii, să citească și să compună propriile povești. Iar la capătul călătoriei, își va putea privi cu alți ochi propriul nume.
Noi comori printre rafturi vă aşteaptă şi pe voi la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga”, atât la sediul central, cât şi la filialele de cartier.
Diana Pop, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
