Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Articol editat de Andreea Leonid, 29 august 2019, 10:46

Joi, 29 august, creştinii ortodocşi şi catolici din România prăznuiesc Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintâi, lumii, că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în râul Iordan.

Considerat Înainte-mergătorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Prea Fericitul Părinte Daniel, a declarat că Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima mare sărbătoare din anul bisericesc, pentru că la 1 septembrie începe un nou an.

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini și a fost fiul Elisabetei şi al preotului Zaharia. I-a fost atribuit supranumele de „Inaintemergătorul” datorită faptului că a anunţat venirea lui Hristos.

Conform Evangheliei, Irod, în cadrul celebraţii zilei sale de naştere, ordona tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioada, Ioan Botezătorul era în temniţă din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemniţării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovadă alături de Irodiada, soţia fratelui sau. Urându-l până în măduva oaselor, această îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că doreşte capul lui Ioan că răsplată.

Irod, de teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul sau a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa. Conform tradiţiei, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraţilor Constantin şi Elena, care au dus capul la Emesa, Siria.

Aşadar, cea de-a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453. Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul sau a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luată de la Constantinopol de către latini şi a fost dusă la o biserica din Amiens.

Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.

Tradiţii şi obiceiuri: în această zi se ţine post aspru. De asemenea, este recomandat să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că formă acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul. Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se foloseşte cuţitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Tot un obicei care vine din popor este acela de a ţine post „de la cruce până la cruce”. Acest post era unul de două săptămâni, care totuşi nu este consemnat în calendarul creştin. Postul avea rolul de a îi curaţi pe toţi cei care au săvârşit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.