Ce mai citim: Trilogia transilvană
Articol editat de cristina.rusu, 7 iulie 2019, 06:00 / actualizat: 7 iulie 2019, 9:04
O carte pe care o aștept de cel puțin 10 ani și care în sfârșit s-a tradus în limba română este Trilogia transilvană, de Miklós Bánffy, în trei volume publicate de Institutul Cultural Român. Versiunea românească îi aparține clujeanului Marius Tabacu, iar studiul introductiv și notele explicative sunt semnate de istoricul Lucian Nastasă Kovacs.
Miklós Bánffy era născut la Cluj în 1873. Cu un doctorat în drept și studii administrative, a fost directorul Teatrului Național și al Operei de Stat din Budapesta și ministru de externe al Ungariei. Din anul 1926 se stabilește la Cluj și primește cetățenia română. În septembrie 1944 îl convinge pe Miklós Horthy să accepte evacuarea fără luptă a trupelor militare din Cluj, salvând astfel orașul de la distrugere. Expropriat în 1945 și exclus din viața literară, pleacă la Budapesta. Moare un an mai târziu, în 1950.
Romanul său de mari dimensiuni, Trilogia transilvană, prezintă lumea în declin a aristocrației transilvănene cu 10 ani înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. O lume închisă în cercul său, petrecându-și timpul la baluri, vânători și serate literare, total indiferentă la ce se întâmpla pe scena politică europeană și la evenimentele care anunțau dezastrul, adică dispariția monarhiilor din Europa Centrală și de Est. Mai exact, este descrisă perioada dintre 1904 și 1914.
O lume privită cu dispreț de la Budapesta și Viena, care pentru transilvăneni reprezintă un adevărat Olimp. Un Olimp obsesiv invocat de personajele cărții, ca locul de unde emană puterea politică, ce este rareori înțeleaptă și nu se apleacă la nevoile oamenilor obișnuiți, văzându-și de jocurile complicate și greu de înțeles.
Se călătorește mult în acele vremuri, cu trenul și cu omnibusul, dar și cu automobilul, pentru că ne aflăm în perioada în care automobilele își fac intrarea în istorie.
Fiecare volum al trilogiei poartă trei subtitluri: Numărați, Cumpăniți, Răzlețiți, cu trimitere explicită la Biblie: așa cum lumea împăratului Baltazar a fost găsită vinovată și pedepsită de Dumnezeu, și lumea de până la 1914 a fost judecată și găsită vrednică de pedeapsa prin răzlețire.
Pentru clujeni va fi o lectură fascinantă, pentru că acțiunea se petrece în mare parte la Cluj, la castelul de la Bonțida și prin alte locuri familiare. În plus, este pentru prima dată când cititorul român are acces la o frescă așa de amănunțită ce descrie viața aristocrației ardelene.
În roman apar și politicienii români importanți ai vremii, dar și români obișnuiți, iar Marta Petreu, autoarea cuvântului înainte, remarcă maniera corectă în care sunt prezentați aceștia de către baronul Bánffy. O precizare necesară, spune Marta Petreu, având în vedere că în Transilvania problema națională mai poate fi sensibilă, iar traumele trecutului nu se vindecă instantaneu, ci printr-o muncă minuțioasă în acest sens și prin educație.
Trilogia transilvană este un roman care a fost comparat adeseori cu Ghepardul lui Lampedusa sau cu Război și pace al lui Tolstoi.
Versiunea în limba engleză, apărută pentru prima dată între anii 1999 și 2001, a fost considerată o ”capodoperă pe nedrept neglijată” de către Washington Post și declarată de același ziar Cea mai bună carte a anului 2013.
Apropiați-vă de Trilogia transilvană fără prejudecăți și fără resentimente și veți descoperi o cronică fascinantă, colorată cu povești de dragoste și străbătută de la un capăt la altul de iubirea pentru podișul transilvan despre care Miklós Bánffy spune că este de o ”splendoare grandioasă”.
Doina Borgovan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
