Cum sunt cetăţenii implicaţi în conducerea UE
Articol editat de Carmen Sas, 23 martie 2019, 06:00 / actualizat: 27 martie 2019, 14:46
În anul 2019 se vor desfășura alegerile europarlamentare ce vor avea loc în dată de 26 mai când românii își aleg reprezentanții din Parlamentul European. Europarlamentarii iau decizii în numele românilor în cadrul unei structuri complexe de instituții ce decid împreună viitorul UE. Pentru UE poziția oamenilor în parte este foarte importantă, iar principalul instrument decizional al cetățenilor este exprimarea votului din cadrul alegerilor europarlamentare.
Scurtă Istorie
Uniunea Europeană este o structura cu 67 de ani de istorie. Prima formă a Uniunii a fost reprezentată, din 1952, de Comunitatea Economică Europeană. În 1992 Uniunea Europeană a fost înființată oficial prin Tratatul de la Maastricht având în componență 12 state membre. Din anul infințarii până în prezent au mai aderat 16 state formând totalul de 28 de țări membre. România a devenit parte a Uniunii în 01.01.2007, deodată cu Bulgaria, în urma unei puternice dorințe naționale exprimate de români. Reprezentanții din UE asigura alocarea fondurilor europene pentru fiecare țară, iar cei români se asigura de faptul că acestea ajung la proiectele pentru dezvoltarea ale României.
Cine? Ce? Cum?
Uniunea are în componență mai multe organisme dintre care cele mai importante sunt Parlamentul European (PE), Comisia Europeană(CE), Consiliul European și Consiliul Uniunii Europene. (A nu se confunda cu Consiliul European sau Consiliul Europei.)
Direct, cetățenii aleg doar membrii Parlamentului. Fiecare țară are un număr de deputați direct proporțional cu populația, nu mai mulți de 96 sau mai puțin de 6, iar România are 32 de reprezentanți în Parlament. Asta înseamnă că un parlamentar european, din cei 32, reprezintă aproximativ 650 de mii de români. Viitoarele alegeri europarlamentare se vor desfășura în dată de 26 mai când fiecare român prezent la vot le va oferi încrederea oamenilor de pe listele partidelor politice naționale. De exemplu, un român ce votează PSD la europarlamentare spune că vrea ca oamenii din lista PSD să ocupe locurile din PE disponibile. În funcție de rezultatul alegerilor se numesc în funcție europarlamentarii români. În 2014, pentru PNL au fost oferite 15% din voturi, ceea ce s-a tradus în 6 locuri din cele 32 disponibile. Dacă lista PNL ar fi conținut 7 persoane, locul 7 ar fi rămas pe dinafară întrucât doar 6 locuri au revenit Partidului Național Liberal. Europarlamentarii se vor afilia unui partid european precum Partidul Popular European (EPP) sau Partidului Socialiștilor Europeni (S&D) și vor fi împărțiți în comisii intraparlamentare conform domeniului lor de expertiză precum Comisia Afacerilor Economice Și Monetare. Cele mai importante decizii pentru care deputații votează, includ bugetul anual al UE, adoptarea legislatiei UE pe baza propunerilor CE, ambele împreună cu Consiliul UE. De asemenea, PE analizează petițiile cetățenilor, formează comisii de anchetă și ia decizii cu privire la extinderea UE.
Indirect, românii aleg membrul reprezentant în Consiliul European, organ ce îi are în componentă pe șefii de stat sau de guvern alestatelor membre. În cazul României, membru în consiliu este președintele României, Klaus Iohannis. În acest caz, când românii îl aleg pe președinte, îl aleg, implicit, și pe membrul din partea României al consiliului. Consiliul are că scop principal stabilirea orientării generale ale Uniunii precum și prioritățile politice ale UE, însă nu adopta legi. De asemenea, definește politică externă și de securitate comună a UE. Alte atribuțîi includ numirea candidaților la anumite posturi de importantă majoră la nivelul UE, dar și altele.
Consiliul Uniunii Europene este format din miniștrii statelor membre. Asta înseamnă că românii au la fel de multe cuvinte de spus în alegerea membrilor Consiliului UE cât au de spus și în numirea prim ministrului și a guvernului. Consiliul UE, împreună cu PE adopta bugetul anual și legi pe baza propunerilor CE , coordonează politicile țărilor din uniune și se îngrijește de politică externă și de securitate a UE. Președenția consiliului se schimbă odată la 6 luni, România deținând-o în prima jumătate a anului 2019. Consiliul se întrunește în 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unui domeniu. Spre exemplu, întrunirea destinată domeniului economic va fi prezidată de Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici. Deciziile se aprobă pe baza votului membrilor consiliului printr-o majoritate calificată( cel puțîn 16 țări care să reprezinte 65% din populația totală a UE), iar în cazul subiectelor delicate precum politică externă sau impozitarea este necesară unanimitate de voturi.
Comisia Europeană este singura instituție ce poate propune legi în cadrul UE. Aceasta înaintează actele legislative Parlamentului și Consiliului UE. Tot Comisia alocă fondurile europene, garantează repectarea legislației și reprezintă UE pe scenă internațională. Din punct de vedere tehnic, comisia are o echipa formată din 28 de comisari, câte unul pentru fiecare stat, plus președintele comisiei. Acesta este nominalizat de către CE și, pentru a fi ales are nevoie de sprijinul majorității Parlamentului. El propune vicepreședinți și comisari în baza sugestiilor primite de la fiecare țară membră, urmând că echipa să fie supusă votului în Parlament. În cele din urmă, Consiliul European decide numirea în funcție a comisarilor.
Ştefan Cheţan
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
