Meniuri sănătoase în Postul Paștelui
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 13 martie 2019, 11:07
Postul Paştelui, Postul dinaintea Învierii Domnului, a început, în acest an, luni, 11 martie şi va ţine până în data de 28 aprilie 2019.
Cel mai lung si mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, numit si Postul Mare, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Perioada postului este una deosebit de importantă pentru credincioși, care trebuie să se curețe atât sufletește, cât și trupește.
Credincioşii ţin post, în această perioadă. Fie că aleg să ţină postul negru, cel mai dificil, fie că aleg să ţină post normal, toţi se supun acestei orânduiri bisericeşti.
Şi totul, pentru a se spovedi şi împărtăşi de Paşte.
Adrian Lungu: Mai putem mânca o mâncare de post într-o lume în care produsele vegetale, obţinute din ingrediente artificiale, au umplut rafturile magazinelor?
Adrian Suci: Sigur că da. Cu vinete, cu oregano, busuioc şi un sos din pătrunjel cu usturoi putem să facem. Ideea e să dorim şi să ştim ce să alegem: o supă de leurdă, ori putem face un sos sau chiar sarmale. Îmi aduc aminte că bunica mea mă ducea aici, la marginea oraşului, după lobodă şi făcea sarmale. Acestea sunt foarte mici, dar ea avea răbdare să împăturească sarmale din frunze de lobodă.
Bucătarul şef Adrian Suci din Municipiul Zalău spune că există preparate de post de cea mai bună calitate, la îndemâna oricui; dar alegerea ne aparţine.
Cunoscutul maestru al bucătăriei sălăjene Mircea Groza a spus de nenumărate ori că trebuie să fim atenţi mai ales atunci când alegem să cumpărăm produse de post din magazine:
Mircea Groza: În momentul când guşti, îţi dai seama că nu e în regulă. Se face din ulei de palmier înlocuitorul pentru foarte multe lactate, am înţeles. Citeam că are un singur compus natural, care este apa. E greu să ne hrănim sănătos, dar eu zic că, dacă mergem în pieţe şi la producătorii cei mai apropiaţi, putem să găsim produse sănătoase. Ce să mai vorbim de avantajul leurdei sau al urzicilor? Apare măcrişul şi o plantă care e cam ignorată, hameiul. Frunzele şi mugurii de hamei în prima fază a creşterii lor sunt excepţionale pentru pregătirea unor mâncăruri scăzute, chiar şi de post.
Am lăsat discuţiile pentru a intra în piaţă, unde oferta de produse locale – mai ales de verdeţuri obţinute în solarii – este prezentă deja:
Salată verde, ceapă, cartofi, pătrunjel. Toate-s!
Am ajuns şi în bucătărie, pentru a vedea cu adevărat ce înseamnă un produs de post:
Piroştele cu păsat, mămăligă cu silvoiţă: este un produs de post, nu se foloseşte zahăr, fără conservanţi. Avem şi plăcinte, scoverzi şi prăjitură cu miere de prune, de care făcea bunica.
Am vrut să fac o surpriză. Am pus grăunţe la fiert, cum se făcea în satul meu. Iar în cuptor (că de acolo vine mirosul) am făcut mălai. Este un desert pentru zilele de post (desigur că nu săptămânal).
Protecţia consumatorilor îi îndeamnă pe cei care aleg pastele vegetale şi alte produse de post cumpărate din magazin să citească întotdeauna eticheta, pentru a se informa cât mai corect despre ce cumpără şi ce mănâncă.
Adrian Lungu / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
