Incluziv: Ce este dizabilitatea?
Articol editat de cristina.rusu, 23 octombrie 2018, 06:00 / actualizat: 23 octombrie 2018, 8:00
România va prelua preşedinţia Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2019. În acest context, vor fi scoase în evidenţă, poate mai mult ca până acum, strategiile internaţionale pe domeniile cu implicare socială.
Există o strategie internaţională referitoare la persoanele cu nevoi speciale: este vorba despre Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi.
Pentru că orice legislaţie naţională în acest domeniu trebuie să aibă la bază documentul amintit, vă propun să ne reamintim punctele sale cheie într-o scurtă serie de articole.
Vom începe cu definiţia dizabilităţii; ne vom opri apoi asupra capitolelor de interes major precum educaţia sau accesibilitatea, dar şi asupra capacităţii legislative a persoanelor cu dizabilităţi, un punct încă problematic în legislaţia românească.
Consultantul nostru va fi Ovidiu Tuduruţă, fostul coordonator al Departamentului Politicilor pentru Tineret din cadrul Forumului European al Dizabilităţii:
Ovidiu Tuduruţă
Ovidiu Tuduruţă: Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi este ea însăşi o listă de principii, principii care acoperă toate domeniile de interes major. Negocierea ei a durat foarte mult, a avut votul final în martie 2007. România a răspuns destul de repede apelului şi a ratificat-o în 2010. La prima vedere este un act accesibil, foarte uşor de parcurs. Convenţia este însă percepută, pe bună dreptate, ca fiind cel mai complex act axat pe drepturile omului scris vreodată.
Andrea Nagy: Convenţia spune: „dizabilitatea este un concept în evoluţie”. Ce înseamnă aceasta?
Ovidiu Tuduruţă: Dizabilitatea, în viziunea Convenţiei, revine din interacţiunea persoanei cu mediul înconjurător. Se face astfel o trecere de la modelul medical, care definea dizabilitatea ca pe o boală care afecta o persoană.
Convenţia ne spune aşadar că dizabilitatea este o problemă a mediului înconjurător, sau a atitudinii necorespunzătoare nevoilor specifice ale unei persoane. Mai mult, vine şi ne spune: „atenţie, este un concept în evoluţie”. Ceea ce înseamnă că mâine dizabilitatea s-ar putea să aibă complet alte bariere faţă de cele pe care le are astăzi.
Andrea Nagy: Cât de importantă este o legislaţie internaţională în tratarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi?
Ovidiu Tuduruţă: Dizabilitatea e universală. Acele nevoi specifice ale unei persoane care se loveşte de un mediu înconjurător şi de o atitudine necorespunzătoare sunt o problemă care se manifestă mai mult sau mai puţin la fel peste tot. României îi este mult mai uşor să se adapteze unor concepte negociate, dezbătute în toate mediile de expertiză pe drepturile omului, decât să încerce să redefinească, să găsească un nou model de abordare, să identifice alte pârghii de creştere a calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi.
Andrea Nagy: Cât de implicate sunt persoanele cu dizabilităţi în luarea deciziilor ce le privesc?
Ovidiu Tuduruţă: Există un articol dedicat obligaţiei puterilor statului de a implica în mod activ atât individul cu dizabilităţi, cât şi organizaţiile reprezentative ale dizabilităţii. Convenţia este primul act atât de clar pe această temă, încât vine şi spune că orice decizie care e luată în folosul persoanelor cu dizabilităţi trebuie luată împreună cu persoana cu dizabilităţi.
Andrea Nagy: Unul dintre scopurile Convenţiei a fost să redreseze dezavantajul social al persoanelor cu nevoi speciale. În anii care au trecut de la implementare, cât de mult s-a reuşit îndeplinirea acestui scop în România?
Ovidiu Tuduruţă: E greu de evaluat. Iar această situaţie nu e valabilă doar pentru România, ci pentru toată lumea. După mii de ani de discriminare, în 10 ani nu pot fi făcute minuni. Ba mai mult, un astfel de act nu poate fi interpretat şi înţeles de azi pe mâine, nu poate fi pus în practică atât de uşor. Implementarea e un proces greoi, mai greoi chiar decât negocierea. Să spunem aşa: chiar şi ce facem acum e implementarea Convenţiei; pentru că o punem în dezbatere, o promovăm. Iar acest lucru e în acord cu principiile din acest act.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
