14 octombrie, ziua care nu a existat
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 octombrie 2018, 06:00 / actualizat: 16 octombrie 2018, 10:59
Ziua de 14 octombrie 1582 nu a existat niciodată. Nimeni nu s-a născut în această zi şi nicio oaste nu a pornit la drum pentru a ataca ţara vecină. Motivul se poate explica în doar două cuvinte, cu toate că a fost ceva atât de complex încât a adus schimbări în întreaga lume: este vorba despre calendarul gregorian.
Calendarul gregorian, sau calendarul creştin cum mai este numit, este cel mai răspândit calendar în zilele noastre. Predecesorul său, calendarul iulian, a fost înlocuit pentru că felul în care contoriza anii nu mai reflecta rotaţia pământului în jurul soarelui. Formula de calcul pe care o utiliza rezulta mult prea mulţi ani bisecţi. Dacă am fi folosit astăzi această formulă, am fi ajuns să celebrăm Crăciunul cu două săptămâni în urma altor locuitori ai globului!
Pentru a sincroniza calendarul cu momentele astronomice ale anului, cum ar fi Echinocţiul de Toamnă sau Solstiţiul de Iarnă, papa Grigore al XII-lea a decretat ca un număr de 10 zile să fie pur şi simplu sărite la trecerea la noul sistem. Şi cu cât mai târziu s-a făcut trecerea într-o ţară, cu atât mai multe zile au fost tăiate din numărătoarea anului. Aşa s-a făcut că în Polonia, Italia, Portugalia şi Spania ziua de 14 octombrie 1582, împreună cu alte 9 zile, nici nu a existat vreodată.
calendar gregorian
Calendarul gregorian a fost acceptat în marea parte a Europei încă în secolul al XVI-lea sau al XVII-lea. Cu toate acestea, unele ţări au folosit calendarul iulian pentru o perioadă mult mai lungă de timp.
Un caz curios a fost Suedia unde, după ce câteva zile au fost sărite în mod eronat, a fost nevoie să se introducă două zile în plus în luna februarie 1712. Este singura ţară din lume care se poate lăuda aşadar că a cunoscut data de 30 februarie.
Japonia a hotărât să treacă la calendarul gregorian în secolul XIX, nu a vrut să aibă însă de a face cu denumirea lunilor. Un caz interesant a fost şi în China: noul calendar a fost adoptat oficial aici, dar nu era folosit pentru că practic fiecare general îşi avea propriul sistem de numărare a anilor.
România a fost printre ultimele ţări care au trecut la calendarul gregorian. Problema a apărut abia după înfăptuirea Marii Uniri, întrucât în provinciile istorice se practicau stiluri calendaristice diferite. Trecerea s-a făcut în 1919, data de 1 aprilie devenind oficial 14 aprilie.
Ultima ţară care a introdus noul sistem de calculare a anilor a fost Turcia, în 1 ianuarie 1927.
Calendarul de astăzi are o formulă mult mai precisă de calculare a anilor bisecţi. Trebuie să spunem însă că varianta folosită de noi nu este perfectă, sărind o zi la fiecare trei mii de ani. Există şi un calendar iulian revizuit care ar da o eroare de o zi la treizeci de mii de ani şi ar fi cam de 10 ori mai exact ca ceea ce folosim acum, acesta nu este însă folosit în nicio ţară de pe glob.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
