Prima pagină » Știri » Politic » Comisarul european, Corina Creţu: trebuie să asigurăm un viitor bun generaţiilor care vor veni
Comisarul european, Corina Creţu: trebuie să asigurăm un viitor bun generaţiilor care vor veni
Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, a fost la Cluj Napoca, unde a pledat pentru debirocratizare și proiecte majore în România pentru absorbția fondurilor europene. Corina Creţu a invitat autoritățile române să pregătească proiecte mature de infrastructură, care să poată fi finanțate de UE, pentru ca România să nu mai piardă fonduri europene.
Foto: Corina Crețu, la Radio Cluj
Articol editat de cristina.rusu,
17 septembrie 2018, 15:18 / actualizat: 18 septembrie 2018, 13:28
Comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu, a fost la Cluj Napoca, unde a pledat pentru debirocratizare și proiecte majore în România pentru absorbția fondurilor europene. Corina Creţu a invitat autoritățile române să pregătească proiecte mature de infrastructură, care să poată fi finanțate de UE, pentru ca România să nu mai piardă fonduri europene.
Cel mai înalt oficial român la Bruxelles a a fost invitată în studioul Radio Cluj şi a stat de vorbă cu Cerasela Rădulescu.
Cerasela Rădulescu: A fost o zi plină, ați fost prezentă la Cluj, la dialogul cu cetățenii, un dialog atât de important, al Comisiei Europene, pentru că Europa Unită înseamnă și acest tip de dezbatere. Aș vrea să încep cu o întrebare de suflet, pentru că eu vă știu activitatea de la Bruxelles.
Corina Crețu: Mulțumesc pentru invitație. Este o plăcere să fiu la Cluj și mai ales la Radio România Cluj.
Cerasela Rădulescu: Acest mandat de comisar ce a înseamnat pentru dumneavoastră, ca prima femeie comisar român în executivul comunitar?
Corina Crețu: În primul rând este o mare onoare dar și o mare responsabilitate; România are această șansă unică de a face parte din proiectul european, de a putea îmbunătăți lucrurile din interior și eu am fost 8 ani europarlamentar în Parlamentul European, locul unde se realizează legislația europeană. Mai mult de 70% din legislația care se aplică în statele membre este votată la Bruxelles și nu în parlamentele naționale, deci am avut onoarea să fiu votată și să reprezint România în Parlamentul European.
Acum, ca şi comisar european, am această responsabilitate imensă de a contribui la îmbunătățirea vieții a 500 de milioane de locuitori a Uniunii Europene din cele 28 de state membre. Am reușit să asigurăm un buget pe măsură și pe 2021-2027, a fost subiectul pe care m-am concentrat cel mai mult în ultima perioadă și iată propunerea Comisiei Europene care este depusă la Consiliul European și la Parlamentul European care ca și colegislator prevede o creștere de aproape 10% pentru România, alături de Bulgaria și Grecia pentru perioada 2021-2027.
Deci, din acest punct de vedere am conștiința împăcată, că în ciuda tuturor provocărilor, statele membre vor avea în continuare parte de această politică de coeziune, politică de solidaritate, care a fost înființată tocmai pentru a reduce decalajele enorme care există nu numai între statele membre dar și în interiorul statelor.
Mai am un mandat ca și comisar european și îmi propun să-mi dedic toată energia de a merge în zonele mai puțin dezvoltate.
La începutul mandatului meu, am lansat inițiativa pentru regiunile mai puțin dezvoltate. În România, am avut două proiecte pilot în regiunea N-E, Moldova și N-V, unde au fost pe teren experți pentru a realiza strategii de dezvoltare, care sigur nu-și arată roadele peste noapte, dar este foarte important ca o dată ce ai alocați niște bani, să știi care sunt prioritățile din regiunea respectivă, pentru că fiecare regiune este unică, în care oamenii au nevoi diferite.
În unele țări, de exemplu, infrastructura de transport nu mai este o problemă, se merge mai mult pe cercetare, inovare, în alte țări sunt alte priorități.
De pildă legătura Moldova-România sigur că este un proiect care nu poate fi realizat peste noapte; sigur că Târgu Mureş-Iaşi are provocări geografice majore, provocări geologice, de mediu ş.a.m.d. Dar, odată început, fiecare guvern, fiecare prim ministru va dori să facă un pas înainte, aşa cum s-a început şi în Grecia. Au fost blocări financiare, blocaje în instanţă, dar acum oamenii au această autostradă.
Vorbesc de infrastructura de transport pentru că în România, dar şi în alte ţări din centrul şi estul Europei, este un punct important. În România problema e şi mai stringentă, pentru că din păcate este ţara care are cele mai multe accidente rutiere, cu oameni care-şi pierd viaţa datorită calităţii drumurilor. Am văzut pe propria mea piele.
Am venit la Sibiu, m-am întâlnit cu autorităţile locale, apoi am plecat cu maşina la Petroşani, la o conferinţă legată de regiunile carbonifere în tranziţie. Iarăşi, este o mare satisfacţie că am reuşit să introduc printre cele 5 regiuni care vor face parte din proiectele pilot privind platforma regiunilor carbonifere şi Valea Jiului.
După această conferinţă unde am anunţat că se realizează, împreună cu Guvernul României, Comisia Europeană este gata să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor din această regiune atât de săracă şi uitată în ultimele decenii, am revenit la Cluj; se vede imediat diferenţa.
Cerasela Rădulescu: Regiunea Nord-Vest a fost un succes în absorbţie în ultimii ani, însă are aceeaşi problemă legată de infrastructură.
Corina Creţu:Nu este vorba doar de regiune, ci şi de fiecare localitate în parte. Pentru că şi în regiunea Nord-Est, dar şi în sud avem capacitate administrativă ridicată în unele oraşe şi comune, (în altele, mai puţin). Tocmai de aceea împreună cu Guvernul României am convenit să modificăm Programul Operaţional Regional, să asigurăm mai multă asistenţă tehnică, pentru că suntem conştienţi de faptul că unii oameni au devenit specialişti, au acumulat experienţă în realizarea de programe, dar alte administraţii au nevoie de mai multă ghidare.
Cerasela Rădulescu: Am observat că aţi pledat pentru debirocratizare, pledaţi în continuare pentru eliminarea discrepanţelor.
Corina Creţu: Cred că aceste proceduri greoaie sunt un impediment în accelerarea implementării proiectelor europene. Sigur că trebuie să avem un mecanism de control al modului în care se cheltuieşte banul european, dar eu am pledat pentru o simplificare masivă.
Pentru perioada 2021-2027 vom avea de pildă un singur set de reguli pentru cele 7 fonduri. Este foarte greu pentru un beneficiar să înţeleagă de ce pentru un fond se îndeplinesc nişte condiţii, în timp ce sunt alte condiţii pentru alte fonduri. Beneficiarii sper să se concentreze mai mult pe implementare decât pe documentaţii.
Am spus de multe ori că acest mod de realizare a proiectelor prin zeci de hârtii trebuie să dispară: eventual să se aplice electronic, prin proiecte de calitate. Trebuie să folosim experienţa dobândită, pentru că România a dobândit experienţă.
Suntem înclinaţi să vorbim despre lucrurile care nu au mers bine (şi e important să atragem atenţia), dar vreau să vă spun că în cei 10 ani de la aderare România a atras 45 de miliarde (desigur cu tot cu agricultură, unde absorbţia a fost ceva mai ridicată).
Când am devenit comisar european, România avea o absorbţie de 50%; am ajuns să încheiem exerciţiul financiar 2007-2013 cu o absorbţie de peste 90%. Aceasta înseamnă că din politica noastră 2 miliarde de euro s-au pierdut din păcate în transporturi, dar au intrat în economia românească 19 miliarde de euro prin exerciţiul anterior, care au însemnat crearea a zeci de mii de locuri de muncă, modernizări de spitale, de drumuri judeţene, de drumuri comunale.
Sigur că avem aceste probleme în a comunica. Nu ştiu câţi cetăţeni ştiu când intră într-un spital că s-a modernizat cu bani europeni. Mai ales că există şi această politică de a pune toate lucrurile rele pe seama Bruxelles-ului şi toate lucrurile bune pe seama autorităţilor locale.
Cerasela Rădulescu: Din păcate, aici presa ar avea un rol important, în a informa cetăţenii, pentru că la nivel european am văzut şi în discursul recent al preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker privind Starea Uniuni, că pledează pentru o presă liberă, dar probabil că traversăm această epocă a internetului unde ştirile false îşi fac loc din ce în ce mai mult. Sunteţi prima femeie comisar european din România. Mulţi află graţie mandatului dumneavoastră ce beneficii aduc fondurile europene în localităţile în care trăiesc. Aş vrea să vă rog să transmiteţi un mesaj, pentru că anul viitor vom traversa alegerile europarlamentare, iar românii nu sunt eurosceptici.
Corina Creţu: Într-adevăr, am această satisfacţie a faptului că românii conştientizează cât de importantă este apartenenţa României la Uniunea Europeană. România este ţara cu procentul cel mai mare de cetăţeni care cred în proiectul european: proiectul european care a adus 70 de ani de pace şi prosperitate.
Cred că este foarte important să menţinem proiectul european: să depăşim obstacolele, să ne respectăm ca naţii, să fim conştienţi că Europa înseamnă şi diversitate şi unitate. Cred că trebuie să depăşim aceste obstacole pe care le avem în a ne înţelege unii pe alţii şi să asigurăm un viitor bun generaţiilor care vor veni într-o Europă unită şi prosperă.
Cerasela Rădulescu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICIsau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
