Prima pagină » Cultural » Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania – la Institutul Cultural Român din Viena
Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania – la Institutul Cultural Român din Viena
La Institutul Cultural Român din Viena va avea loc joi, 19 aprilie, începând cu ora 18:00, lansarea cărții Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania, scrisă de sătmăreanul Răzvan Roşu. Cartea, prezentată de Thede Kahl – profesor universitar dr. la Institutul de Slavistică al Universităţii din Jena – a apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Mega din Cluj Napoca, iar evenimentul este organizat de Asociația Mihai Eminescu din Viena în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
Foto: Răzvan Roșu
Articol editat de ,
19 aprilie 2018, 06:00 / actualizat: 19 aprilie 2018, 11:18
La Institutul Cultural Român din Viena va avea loc joi, 19 aprilie, începând cu ora 18:00, lansarea cărții Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania, scrisă de sătmăreanul Răzvan Roşu. Cartea, prezentată de Thede Kahl – profesor universitar dr. la Institutul de Slavistică al Universităţii din Jena – a apărut la sfârșitul anului trecut la Editura Mega din Cluj Napoca, iar evenimentul este organizat de Asociația Mihai Eminescu din Viena în parteneriat cu Institutul Cultural Român.
Răzvan Roșu a studiat Etnologia în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, după care a urmat un masterat la Universitatea Friedrich Schiller din Germania, specializarea Studii Sud-Est Europene, sub îndrumarea prof. dr. Thede Kahl. În ultimii ani a derulat activităţi de cercetare în Europa de Sud-Est, Ungaria, Ucraina, Serbia și Grecia, în urma cărora a realizat studii antropologice. În prezent este doctorand în cotutelă la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Friedrich Schiller din Jena – Germania, precum şi la Universitatea Andrássy din Budapesta.
Cunoscut ca ultimul tulnicar din Apuseni și remarcat cu ușurință datorită straielor specifice moților, pe care le poartă din convingere și cu dragoste pentru rădăcinile sale, Răzvan Roșu, autorul cărții, are 28 de ani și este născut la 1 decembrie în Satu Mare. După ce a fost lansată la Satu Mare, anul trecut la mijlocul lunii decembrie – împreună cu CD-ul cu muzică tradiţională moţească intitulat Din crângurile moţilor – cartea scrisă de Răzvan Roșu va fi lansată acum la Institutul Cultural Român din Viena:
Cartea este o culegere de studii antropologice făcute de mine în Transilvania, și reprezintă răspunsul la o întrebare care m-a frământat încă din copilărie: unde se produce schimbul cultural, unde nu se produce, și de ce? Ce înseamnă, de fapt, schimbul cultural? Când avem doi indivizi sau două comunități care împrumută unii de la alții elemente culturale care pot fi piese de vestimentație, rețete culinare sau idei. Am alcătuit o axă pe care am notat la minus enclavizarea culturală și momentul când acest schimb nu se produce aproape deloc, la zero am poziționat interculturalitatea – unde schimbul cultural se produce mai mult într-un mod formal sau la o intensitate mică. La plus, pe această axă am poziționat multiculturalitatea, unde comunitățile sau indivizii tind să devină un tot unitar, dar își păstrează oarecum o identitate separată. Pentru această axă am ales șase studii de caz din Transilvania.(Răzvan Roșu)
Structurată pe trei capitole, cartea scrisă de Răzvan Roșu are la bază mai multe studii antropologice de caz aplicate unor comunităţi etnice din Transilvania:
În primul capitol, dedicat enclavizării culturale, am făcut referire la coloniștii moți din Câmpia Careiului, pentru a arăta cum nu se produce schimbul cultural, și de ce. Am mai folosit cazul șvabilor sătmăreni, ca o altă formă de enclavizare culturală, care totuși merge – cel puțin pe plan lingvistic – mai mult înspre multiculturalitate. Am folosit, de asemenea, cazul unui atipic ingenios – Șrefan Rus – pentru a arăta că interculturalitatea poate să apară și într-o comunitate enclavizată. Am mai făcut un studiu despre românii din orașul Sătmar, pentru a arăta cum s-a produs așa zisul fenomen de maghiarizare. Un alt studiu se referă la o comunitate majoritar românească din județul Cluj, unde minoritarii au preluat caracteristicile majorității. În ultimul capitol, pentru a arăta multiculturalitatea, am făcut referire la un băndaș țigan din județul Mureș – Mezei Ferenc Csangalo. El era liderul unei formații de muzicanți țigani din județul Mureș, cu o mare tradiție, atestabilă din vremea Imperiului austro-ungar. În acest studiu am arătat că el cânta pentru români, unguri, țigani și sași, că stăpânea limba maghiară foarte bine, știa și țigănește, iar mai târziu a învățat și românește, preluând idei și comportamente. Cred că sunt peste 100 de oameni din Transilvania care mi-au încredințat gândurile lor și m-au ajutat să întocmesc studiile.(Răzvan Roșu)
Cartea Multiculturalitate şi enclavizare culturală în Transilvania va fi tradusă și în limba engleză.
Stela Tudor
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
