Portrete în dialog, expoziție de gravură italiană la Muzeul de Artă
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 20 decembrie 2017, 18:00
Personalităţi artistice ale gravurii italiene din secolele XVII-XVIII – Stefano delle Bella (1610-1664) şi Benigno Bossi (1727-1792)
Muzeul de Artă Cluj-Napoca (MACN), instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, organizează, în perioada 19 decembrie 2017 – 8 ianuarie 2018, o expoziţie de patrimoniu care fructifică o parte semnificativă a colecţiilor de grafică europeană ale Muzeului de Artă Cluj-Napoca: „Portrete în dialog. Personalităţi artistice ale gravurii italiene din secolele XVII-XVIII: Stefano delle Bella (1610-1664) şi Benigno Bossi (1727-1792)”.
Vernisajul expoziţiei va avea loc joi, 21 decembrie 2017, ora 18:00, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, P-ţa Unirii nr. 30).
Restrângându-se exclusiv la colecţiile Muzeului de Artă clujean, expoziţia urmăreşte să pună în valoare preţioasele fonduri patrimoniale de stampă italiană circumscrise unor individualităţi artistice de mare rezonanţă pentru ambianţa culturală europeană a secolelor XVII şi XVIII, şi anume Stefano della Bella (1610-1664) şi Benigno Bossi (1727-1792), material preponderent inedit care prezintă un redutabil potenţial artistico-documentar, fiind pretabil creionării unei viziuni cuprinzătoare asupra creaţiei de impresiune a celor doi protagonişti, prin valorificarea exclusivă a unei colecţii muzeale.
Circuitul expoziţional caută să compună un cadru edificator, oferind posibilitatea unei examinări revelatoare ce aduce în prim-planul gândirii reflexive nu doar complexitatea şi anvergura unor personalităţi artistice iradiante, ci şi elemente care permit o apreciere mult mai detaliată a specificului ambianţei istorico-culturale în care au activat, precum şi a frământărilor artistice care au pecetluit iremediabil fizionomia producţiei epocii.
Astfel, sunt devoalate mecanismele subtile şi laborioase ale construcţiei imaginii, articulaţiile fine ale procesului creativ-artistic prin reliefarea particularităţilor de execuţie şi a soluţionărilor stilistice, mizele plăsmuirii creatoare în acord cu modul de raportare şi înţelegere a naturii, dar şi a cotidianităţii imediate sau a unei moşteniri artistice semnificative, iar nu în ultimul rând, substanţa valorică a unor demersuri grafice cu un grad neîndoios de relevanţă în epocă, aflate în directă conexiune cu o ipostază intens exersată, şi anume cea de gravor, fie el de invenţie sau de traducere.
Florenţa, Roma, Parisul, Nürenberg, Dresda, Leipzig sau Parma sunt polurile geografice între care se întreţes biografiile unor itinerarii umane şi artistice de o densitate singulară, care prin acea spectaculoasă, extrem de versatilă, polivalenţă a expresiei au „locuit” şi „descris” secolele XVII şi XVIII într-un mod absolut particular: florentinul Stefano della Bella, cel care alături de mentorul său spiritual, Jacques Callot, şi a compatriotului acestuia, Ambraham Bosse, aparţine aşa-numitei categorii a gravorilor de incizie unică, el dobândind, totodată, şi aura unei sonore excepţionalităţi în panorama artei italiene a secolului al XVII-lea graţie fermităţii opţiunii sale „puriste” (în sensul că a privilegiat dintre formele de expresie artistică, aproape exclusiv, limbajul grafic, alegând tehnica acvaforte ca mijloc predilect de exprimare, ceea ce în epocă risca să fie percepută drept o extravaganţă) şi diligentul milanez Benigno Bossi, a cărui notorietate publică măgulitoare nu poate fi complet disociată de influenţa decisivă a unor figuri de prim rang ale scenei artistice cosmopolite din teritoriul Ducatului de Parma, Piacenza şi Gustalla. Încercările sale temerare de a asimila, înţelege şi traduce într-o echivalenţă perfectă pe placa de gravură desenele originale ale unei proeminente personalităţi artistice locale, Francesco Mazzola, zis Il Parmigianino, pentru care nutrea un cult veritabil, i-au asigurat o persistenţă neviciată în imaginarul cotidian al epocii, dar cu toate acestea pluralitatea remarcabilă a personalităţii sale artistice se află, în prezent, doar în curs de recuperare.
Expoziţia rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 8 ianuarie 2018, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
