Mărțișorul, inclus pe lista reprezentativă a Patrimoniului Imaterial UNESCO

Articol editat de cristina.rusu, 13 decembrie 2017, 06:00

E vremea împodobirii bradului de Crăciun și a colindelor, însă primele zile din decembrie au adus o veste bună legată de o altă tradiție ce ține de venirea … primăverii.

Împreună cu alte 4 țări (Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia), România a obținut includerea mărțișorului, ca element cultural asociat zilei de 1 martie, în Patrimoniul cultural imaterial UNESCO.

Este acel fir împletit, alb cu roșu, ce reprezintă dualitatea masculin-feminin; potrivit mărturiilor păstrate și în România, dar și în Bulgaria, albul simbolizează elementul masculin, iar roșul elementul feminin. Dintre elementele de patrimoniu imaterial incluse pe lista reprezentativă UNESCO, cu siguranță mărțișorul este cel mai viu. (Directorul muzeului etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean)

Firul alb-roșu ce vestește trezirea naturii la viață ar merita să fie asociat și cu altă sărbătoare care deocamdată nu este intrată în conștiința românilor și care celebrează iubirea.

1 martie este numit”Cap de Primăvară” sau ”Ziua Babei Dochia”, dar și Dragobetele este numit la rândul său ”Cap de Primăvară”. Cred că s-ar impune să fie reconsiderată asocierea dintre Dragobete și Mărțișor. Dragobetele este o tradiție ce are în centru un personaj, iar Mărțișorul nu.

Ele ar merita să fie privite împreună, cu atât mai mult cu cât data actuală la care este sărbătorit Dragobetele, 24 februarie, a fost aleasă de către etnologii ultimelor decenii pentru a-l contracara pe Valentin, Sfântul importat ce reprezintă iubirea și încearcă să pătrundă în cultura noastră. Însă, trebuie neapărat să știm cu toții că, potrivit multor culegători de folclor din secolul al 19-lea, Dragobetele era sărbătorit chiar în data de 1 martie. (Directorul muzeului etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean)

Nu ne putem imagina ziua de 1 martie fără mărțișoare. Fie că au doar cele două șnururi, fie că au diferite forme, în funcție de imaginația meșterilor populari sau a creatorilor moderni, le dăruim întotdeauna împreună cu un buchet de ghiocei. În Moldova și în județul Bistrița-Năsăud, femeile oferă mărțișoare bărbaților, și asta este diferit față de restul țării.

Cel mai important lucru legat de includerea mărțișorului în patrimoniul imaterial UNESCO este că are șansa de a fi cunoscut și promovat dincolo de spațiul dunărean în care se practică. Până una alta, este de apreciat faptul că tradiția mărțișorului s-a instalat și în spațiul urban.

Este o sărbătoare exuberantă, extrem de frumoasă, la care participă întreaga comunitate. Potrivit dosarului trimis la UNESCO, doar în țara noastră există 503 comunități în care este atestată această tradiție a mărțișorului.

România este singura dintre cele patru țări în care diversitatea și bucuria exprimării artistice ating cele mai surprinzătoare forme. Spre deosebire de alte elemente incluse pe lista patrimoniului imaterial UNESCO, care din păcate se sting încet, mărțișorul este o tradiție ce merge mai departe și care, prin această recunoaștere, are șanse de a depăși spațiul țărilor în care este practicată. (Directorul muzeului etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean)

Anca Mureșan Bota

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.