[FOTO] O nouă ofertă culturală Museikon

Desfășurarea conferinței de presă de joi, 30 martie, ora 12.00, la biserica „Sf. Treime” – Maieri II din Alba Iulia și organizarea turului de presă cu vizitarea bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna nu au fost – bineînțeles – întâmplătoare.

Articol editat de cristina.rusu, 30 martie 2017, 13:00

Una din menirile Museikon a fost încă de la început promovarea monumentelor istorice din care provin icoanele și cărțile din colecția pe care o gestionează noul muzeu. În cazul de față avem de-a face cu ceva mai mult.

Supranumită – în limbajul cotidian al albaiulienilor – biserica lui Mihai Viteazul, lăcașul de cult al parohiei Maieri II din Alba Iulia este descendent direct din construcțiile care au format ansamblul arhitectonic al Mitropoliei Ortodoxe în secolele XVI-XVII, din care a făcut parte și o biserică ctitorită de Mihai Viteazul în 1597.

Construit cu materiale recuperate din construcțiile situate pe locul unde se află acum biserica de lemn comemorativă, pe bastionul cetății, noul edificiu a fost înălțat în anii 1715-1716, imediat după demolarea celor anterioare pentru a face loc elementelor de fortificație austriece.

La 1716 biserica a fost împodobită cu un iconostas realizat de Iosif de la Hurez, unul dintre pictorii lui Constantin Brâncoveanu. Prin aceste elemente, la care se adaugă și alte detalii din evoluția ulterioară a monumentului, biserica Maieri II este un simbol al unității românești în Alba Iulia, care se impune a fi promovat cu atât mai mult cu cât suntem în preajma sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, dar este și un centru de iradiere a artei brâncovenești de care artiștii transilvăneni au beneficiat pe parcursul întregului secol XVIII și care a marcat în mod esențial arta icoanei din Transilvania până târziu în secolul al XIX-lea.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Zlatna este una dintre cele mai vechi construcții religioase românești de zid din Transilvania și cea care încorporează cele mai multe elmente de stil gotic dintre bisericile ortodoxe transilvănene.

Vechimea ei coboară până în secolele XIII-XIV, cercetarea arheologică punând în lumină existența unor structuri romanice, care au fost semnificativ remodelate de refacerea din secolul al XV-lea, datorată cneazului Stanislav Hraboru.

Monumentul a fost pictat în mai multe rânduri, urme de pictură din secolele XV, XVII și XVIII fiind lăsate la vedere de ultima restaurare. În patrimoniul acestei biserici s-a aflat o Evanghelie tipărită la București în 1683, dăruită de voievodul Șerban Cantacuzino – pe care în 1817 împărăteasa Carolina, aflată în vizită în Zlatna, a sărutat-o după ce a asistat la liturghia în limba română. (Ana Dumitran, muzeograf, responsabil cu amenajarea noului muzeu ”Museikon”)

Obiectivul general al proiectului este restaurarea și revitalizarea unei clădiri monument istoric din Alba Iulia, prin înființarea unui nou muzeu și facilități culturale.

Cezar Firu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.