Consumatorul român și drepturile lui
Consumatorii români sunt tot mai exigenti și mai greu de loializat, fiind din ce în ce mai obisnuiți să compare ofertele diferiților retaileri și să se orienteze către cea mai bună variantă preț-calitate.
Articol editat de DSRNetworkAdmin, 15 martie 2017, 15:19
Există tot mai prezent tiparul de cumpărare diferențiată: oamenii nu mai merg să cumpere totul dintr-un singur loc, ci își aleg destinații diferite pentru categorii de produse diferite. Acest comportament este susținut de continua expansiune a retailului modern în România, promoțiile fiind elementul principal asociat ideii de hipermarket sau supermarket, fiecare reușind să se impună în mentalul colectiv prin oferte avantajoase la anumite categorii de produse.
O modalitate de a spori încrederea consumatorului este de a crește încrederea în serviciile de la individ la individ. Mecanismele de sporire a încrederii, precum sistemele online de revizuire și de rating și etichetele referitoare la calitate, pot fi un instrument esențial pentru a suplini lipsa de informații cu privire la prestatorii de servicii individuali.
Există la consumatorul român o tendinţă de a lua totul de bun. Se crede că tot ce e pe raft e verificat de alţii.
Consumatorul vest- european este mai circumspect. Regula spune că un comerciant este responsabil pentru ceea ce pune pe piaţă. Trebuie să știți că nu se mai face control la procesul de fabricaţie pentru că piaţa este extrem de diversificată, iar un asemena control ar fi extrem de complicat.
Astfel, în caz de probleme, consumatorii români trebuie să înţeleagă faptul că primul pas spre rezolvarea problemei este sesizarea operatorului economic.
În mod tradițional, legislația UE în domeniul comercializării și al protecției consumatorilor a fost concepută pentru a aborda tranzacțiile în care există o parte mai vulnerabilă care trebuie protejată (de regulă, consumatorul).
Operatorii sunt responsabili de respectarea legii, însă orice problemă este important să se rezolve între consumator şi operatorul economic. Acesta trebuie să înţeleagă că nu e suficient să aibă rafturi curate şi produse etichetate, ci contează şi atitudinea vânzătorului faţă de consumator. Consumatorul are dreptul să fie informat, să aleagă cele mai bune produse şi servicii.
În sectorul serviciilor, cele mai multe neînțelegeri apar în cazul contractelor care nu sunt citite cu atenție de către consumator. Legea spune că trebuie să existe drepturi şi obligaţii de ambele părţi, în echilibru. Clauzele abuzive le constată inspectorii dacă merg în control, apoi înaintează cazul în justiţie, care dă soluţionarea. Este un proces lung şi complicat.
Apoi, sunt probleme şi cu produsele pe piaţa neagră, care intră pe căi greu de controlat. Consumatorii aleg produsele mai ieftine şi din locuri nepotrivite, însă trebuie să se întrebe dacă merită riscul, în balanţă cu preţul.
În România, cea mai vulnerabilă categorie de consumatori este cea cu un nivel scăzut de educaţie şi venituri, care preferă preţul scăzut în detrimentul calităţii.
Apoi este mediul rural, mai ales pe produsele alimentare. Experiența operatorilor de pe acest segment de piață demonastrează că majoritatea alimentelor refuzate sau consumate mai puțin în mediul urban sunt distribuite în magazinele de la sate.
Alina Nechita
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
