SIPA reloaded?

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor îi solicită premierului Dacian Cioloş să retragă proiectul de hotărâre de Guvern iniţiat de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, privind reinventarierea arhivei fostului Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) al Ministerului Justiţiei.

Articol editat de cristina.rusu, 23 august 2016, 06:00

Solicitarea a fost făcută de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România.

Gabriela Baltag, președintele Asociației Magistraților din România, a declarat:

Avem informații că și un membru CSM a făcut parte din SIPA, iar pe alții îi bănuim. Unii au recunoscut că au văzut documente oficiale folosite în scopuri politicianiste. Trebuie să ne gândim foarte bine cine a strâns aceste informații. Din SIPA au făcut parte foști securiști, care au făcut poliție politică. Nu știu ce garanții de corectitudine avem de aici. (Gabriela Baltag)

Europarlamentarul Norica Nicolai, fost procuror, a declarat:

SIPA era un mecanism de șantaj. Dacă vrei să asiguri independența justiției, atunci iei măsuri de îndepărtare din sistem a oamenilor care fac asemenea lucruri. (Norica Nicolai)

La rândul său, preşedinta UNJR, Dana Gîrbovan, de la Curtea de Apel Cluj, ne-a declarat:

Problema este veche, iar noi am cerut de mult să fie rezolvată şi ne-a surprins atitudinea Ministerului Justriţiei care, fără sa se consulte cu corpul magistraţilor, a decis redeschiderea arhivei, reinventarierea ei şi, ceea ce ni se pare foarte grav, transmiterea informaţiilor operative către alte instituţii. Primul lucru este să vedem ce au făcut precedentele comisii de inventariere în această arhivă a SIPA.

În privinţa caracterului de interes operativ al unor informaţii, trebuie avut în vedere că acestea au fost adunate de un serviciu secret constituit în mare măsură din foşti ofiţeri de Securitate şi acuzat că a făcut poliţie politică. Drept urmare, este mai mult decât discutabil în ce măsură putem folosi aceste informaţii, evitând, în acelaşi timp, ceea ce s-a spus mereu în presă, anume că ele au un mare potenţial de şantaj şi afectează independenta Justiţiei. (Dana Gîrbovan)

În 1991, ministrul Justiției Mircea Ionescu Quintus, membru al guvernului Stolojan, a înființat Serviciul Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA), în subordinea Direcției Generale a Penitenciarelor, cu scopul de a urmări și controla infracțiunile cu implicații majore din penitenciare.

În 1997, ministrul Justiției Valeriu Stoica a trecut SIPA în subordinea sa directă, pe motiv că doreşte ca acest serviciu secret să se ocupe și de protecția magistraților.

În 2004, după scandaluri de presă care arătau că la vârful SIPA erau foşti securişti, iar serviciul era suspectat că face poliție politică, SIPA s-a transformat în Direcția Generală de Protecție și Anticorupție (DGPA), care era obligată să prezinte rapoarte de activitate în faţa Parlamentului.

În 2006, ministrul Justiției Monica Macovei a desființat DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar ministerul nu are nevoie de un serviciu secret.

Arhivele însă au rămas, iar acum ministrul Justiţiei, Raluca Prună, vrea să le împartă către alte instituţii, inclusiv servicii secrete.

Dan Horea

Radio Cluj se poate asculta și online, AICI.