Cu 110 ani în urmă, Sighetul a fost cucerit de Buffalo Bill în fruntea a 800 de indieni piei roşii!!!
Oricât de ciudat ar părea, duminică, 22 iulie 1906, centrul Sighetului a fost ocupat de 800 indieni piei roşii, cowboys, chinezi, kazaci şi armeni înarmaţi cu puşti, pistoale, arcuri şi săgeţi, toporişti, încălecaţi pe 500 cai. S-au tras focuri de armă, au fost aprinse cabane de lemn, s-au smuls scalpuri… toate astea în aplauzele publicului sighetean şi din localităţile din apropiere sosit cu mic cu mare să asiste la spectacolul „Buffalo Bill’s Wild West” al celebrului William Frederick Cody, poreclit Buffalo Bill.
Articol editat de , 22 iulie 2016, 08:45 / actualizat: 1 martie 2017, 14:17
Iată cum descrie presa vremii evenimentul:
În dimineaţa zilei de duminică 22 iulie, Buffalo Bill şi imensa lui tabără a poposit în oraşul nostru cu trei trenuri speciale. Parada de la gară cât şi ridicarea corturilor a avut parte de un numeros public. Până seara, tot felul de mijloace de transport au defilat spre piaţa centrală unde, cu o surprinzătoare repeziciune, a fost ridicat un adevărat oraş de corturi. Îndrăgitele personaje ale copilăriei au căpătat viaţă în faţa ochilor celor care au urmărit spectacolul colonelului Cody. Ochi-de-Vultur, Ciorap-de-Piele, vânătorii de scalpuri, întreaga viaţă romantică a sălbaticei preerii americane ni s-a perindat în faţa ochilor. Spectacolul a început cu parada etniilor şi armelor. În faţă, alergau pieile roşii: strigătele lor de luptă făceau aerul să vibreze. După ei veneau cowboys, chinezii, zuavii, armenii şi cazacii călare, un întreg regiment, o feerie a culorilor, a splendelor exemplare cai şi a uniformelor elegante. Ultimul care a intrat în ring a fost colonelul Cody care a salutat audienţa în limba engleză după care urmat spectacolul propriu-zis. Dansul de război al indienilor, faptele de călărie ale cowboy-ilor, prinderea mustangilor, acrobaţiile japonezilor, producţii extraordinare, exerciţiile exotice ale zuavilor, au subjugat audienţa. Cel mai interesant şi mai emoţionant moment a fost atacul indienilor asupra diligenţei: lupta indienilor cu bravii cowboys, scalpările, morţii, răpirea femeilor, toate se petreceau aievea în faţa ochilor în zgomotul infernal al armelor şi al strigătelor de luptă. Printre cele mai bune numere ale spectacolului s-au numărat tragerile la ţintă ale colonelului Cody şi ale cercetaşului Baker. Atât spectacolul de după-amiază cât şi cel de seară a avut parte de un numeros public care a aplaudat fiecare număr de bravură şi l-a primit cu urale pe suplul şi elegantul domn cu părul argintiu. Tipic tenacităţii americane, chiar şi momentul desfacerii corturilor a fost transformat în spectacol contra cost, cu mici momente de varieteu care şi ele au avut parte de un public numeros. Buffalo Bill, care, cu trenul de noapte, a plecat către Kolomea, se poate declara mulţumit atât de succesul de public şi de cel financiar realizat în oraşul nostru. („Máramarosi Lapok”)
William Frederick Cody şi „Buffalo Bill’s Wild West”
În anul 1883, William Frederick Cody (1846-1917) iniţiase o reprezentaţie în care era relatată istoria Vestului Sălbatic american, în special a perioadei pe care el însuşi o cunoscuse şi la care participase activ. În tinereţe, W.F. Cody a fost soldat şi vânător de bizoni, unul dintre cele mai colorate personaje ale vestului american devenit şi mai cunoscut prin spectacolele cu cowboys organizate în SUA şi Europa. William Frederick Cody a primit porecla de „Buffalo Bill” după ce a organizat aprovizionarea cu carne de bizon a muncitorilor de la Kansas Pacific Railroad. Se spune că doar în 18 luni ar fi ucis 4.860 de bizoni.
În cadrul spectacolelor erau reconstituite scene de vânătoare a bizonilor, scene din viaţa pionierilor şi a indienilor, atacul asupra diligenţei, lupta generalului Custer cu triburile Sioux şi Cheyenne, totul culminând cu lupta corp la corp dintre Buffalo Bill şi căpetenia Yellow Hand pentru a răzbuna moartea unui ofiţer. La acestea se adăugau numere de divertisment: rodeo, prinderea bizonilor, încălecarea cailor sălbatici, exerciţii cu lasso-ul, trageri la ţintă cu puşca din goana calului şi alte dexterităţi în care se întreceau, în mod obişnuit, oamenii din Vest.
Numele marelui cercetaş american le era cunoscut sighetenilor: aşa-numitele „pengős könyvek” (“cărţi de o para”), foiletoane bogat ilustrate cuprinzând aventurile lui Buffalo Bill apăruseră încă din anul 1882, ele fiind lectura preferată a populaţiei în perioada antebelică.
Cinematografia a dedicat acestui personaj celebru nu mai puţin de 48 de filme, dintre care cele mai cunoscute sunt „Buffalo Bill” (1944; regia William Wellman; cu Joel McCrea, Anthony Queen şi Maureen O’Hara în rolurile principale) şi „Buffalo Bill şi indienii” (1976; regia Robert Altman; cu Paul Newman, Burt Lancaster, Geraldine Chaplin şi Harvey Keitel, actor originar din comuna Leordina din Maramureş).
Autor, Ioan J. Popescu
Radio Sighet
Puteți asculta Radio Sighet și on line AICI
