Cum se distrau copiii vara, acum 100 de ani
De la tabere la munte şi la mare, până la parcuri de distracţii sau jocuri pe calculator, copiii din ziua de azi au de unde alege din multitudinea de distracţii. Dar cum se distrau copiii în vacanţe în urma cu … 100 de ani să zicem când nu existau telefoane şi calculatoare şi cinematografe. Iată ce a aflat Adrian Lungu de la Camelia Burghele, cercetător ştiinţific la Muzeul Judeţean din Zalău:
Articol editat de , 17 iulie 2016, 06:00 / actualizat: 15 iulie 2017, 15:59
Cred că cele mai vechi mărturii despre jocurile copiilor le avem de undeva de pe la 1700, noi, etnografii. Încă de pe vremea acea, copiii se jucau cu nasturi şi cu sâmburi, era un fel de joc pe care noi, ulterior, l-am denumit „moară”, „moară în casă” , jucam noi cu fasole şi cu boabe de mălai. (Camelia Burghele)
Camelia Burghele este cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău şi spune că şi în trecut copiii cunoşteau o mulţime de jocuri distractive.
Copiii cunoşteau praştia, tupitoarea. „De-a tupitul” se jucau mulţi copii, adică de-a ascunsul: se număra până la zece şi cei care se ascundeau, trebuiau să fie găsiţi. „De-a mâţa” se mai juca: fugea un copil după ceilalţi şi când îl prindea pe unul spunea „mâţă” şi rolurile se inversau. Copiii se jucau şi cu „lobda” adică cu mingea. Sigur că nu aveau minge-minge; de fapt, ţăranii îmi povestesc mie că îşi făceau „lobdă” din păr de cal pe care îl coseau frumos după aceea cu o aţă mai groasă, cu o sfoară sau din tot felul de cârpe pe care le ungeau cu ulei, cu motorină ca să stea şi să aibă o formă cât de cât rotundă. (Camelia Burghele)
Jocurile din anii ’80 aveau un farmec aparte. Camelia Burghele:
Pe vremea aceea foarte la modă era un joc care se numea „Fazan”. Se spunea prima literă, toţi ceilalţi trebuiau să spună cuvinte cu litera aceea şi „trebuia să-l încui” pe următorul încercând să găsesti cuvinte care să se termine în cât mai multe consoane, în aşa fel încât ceilalţi să nu mai poată spune alt cuvânt.
” Rece-cald” sau „apă-foc” era alt joc: se ascundea un obiect în casă de către un copil şi ceilalţi trebuiau să-l găsească. Dacă te apropiai de obiectul respectiv, se spunea „cald- cald” iar dacă te îndepărtai, era „rece-rece”.
„Elastic”, alt joc. Aveam o dexteritate excepţională; nici acum nu pot să înţeleg cum nu ne împiedicam și nu cădeam niciodată, cum ştiam să sărim peste elastic…
Potrivit specialiştilor, multe dintre aceste jocuri au fost uitate locul lor fiind luat de jocurile pe calculator sau tabletă.
Adrian Lungu
Ascultă Radio Cluj online AICI:
