Școli profesionale: Cum se face un bucătar la Colegiul Tehnic “Raluca Ripan”
Se ia un absolvent de clasa a opta, dornic să înveţe meserie. Se pregăteşte vreme de trei ani în şcoala profesională, la început cu adaos de teorie. Se trece apoi printr-un număr suficient de ore de practică, în atelierele proprii şi la agenţii economici. Se adaugă hărnicie şi pasiune, iar la final se ornează cu o diplomă recunoscută la nivel european.
Articol editat de , 1 iunie 2016, 06:06 / actualizat: 9 iunie 2016, 13:57
Procedeul se aplică şi pentru un cofetar-patiser, un brutar-patiser sau pentru un preparator de produse din carne. Sunt calificările pe care le oferă şcoala profesională din cadrul Colegiului Tehnic “Raluca Ripan” din Cluj-Napoca.
În atelierul de patiserie al Colegiului Tehnic “Raluca Ripan”, Stela Părăuan, elevă în clasa a zecea (în fotografie, alături de colegi), îmi explică cum face cornurile cu ciocolată şi spune că după ce termină şcoala ar vrea să deschidă un mic magazin de patiserie.
“E o meserie ce dă de lucru oamenilor şi în vreme de război. Mâncare va trebui întotdeauna. Şi aici avem ocazia să facem preparate ca la mama acasă, fără E-uri, fără şmecherii, urmând să învăţăm şmecheriile după ce vom veni în producţie…” (Doina Tripon, maistru-instructor)
Pentru anul şcolar 2016-2017, şcoala profesională are două clase. Cererea pe piaţa muncii e extraordinar de mare, după cum spune directorul Adriana Tarţa, care enumeră firmele care au solicitat recent să angajeze oameni pregătiţi de şcoală: brutăria Ioasim, Auchan-Iris, Napolact, Carmic, o fabrică de carne care face micii de Someşeni, cofetăria Nicola, pizzeria Venezia.
Pe lângă bursa de 200 de lei acordată lunar de către stat, există şi agenţi economici care oferă burse pentru elevi şi care abia aşteaptă să îi angajeze, după absolvire. Dacă salariile de pornire nu sunt prea mari, un bucătar bun poate ajunge să câştige şi 1500 de euro pe lună, spune Adriana Tarţa.
Directorul Colegiului Tehnic “Raluca Ripan” mai spune că numărul elevilor – viitorii absolvenţi şi meseriaşi – ar creşte, dacă s-ar face constant consilierea elevilor de gimnaziu şi a părinţilor, care încă au reţineri în a-şi îndruma copiii spre o şcoală de tip profesional.
”Nu conştientizează că un copil, o persoană poate să se dezvolte şi fiind un bun meseriaş. Şi nu realizează – şi tot le spun copiilor, şi avem astfel de cazuri – că poţi să câştigi foarte mult şi dacă eşti un meseriaş bun.”
Ioana Bindea
