Prima pagină » Cultural » Reactivarea Memo(riei)

Reactivarea Memo(riei)

Un afiş vechi de 17 ani poate fi la fel actual ca la data premierei. La 17 ani distanţă, în anul centenar al naşterii dadaismului, Teatrul Naţional Cluj reia spectacolul Memo realizat în tandem de regretata regizoare Mona Marian Chirilă şi de actriţa Miriam Cuibus.

Articol editat de , 8 aprilie 2016, 11:05 / actualizat: 8 aprilie 2016, 15:33

Noi l-am reluat, desigur, cu ocazia centenarului mişcării dadaiste. În februarie s-au împlinit 100 de ani de la acel moment unic de la Zürich, în 1916, când Tristan Tzara şi Marcel Iancu (să-i amintim doar pe acei artişti pe care România i-a dat) au rupt cu tradiţia. (actriţa Miriam Cuibus)

Memo s-a dovedit un spectacol vizionar, născut din dorinţa de a reactiva memoria noastră culturală aici, la Cluj, unde e epicentrul cercetării avangardei istorice literare româneşti. Lucrat în studioul Facultăţii de Teatru şi Televiziune Cluj în 1999, prezentat apoi la ICR New York, spectacolul a fost preluat în iulie 2000 în stagiunea curentă a Teatrului Naţional Cluj. La premiera absolută din 2000 regizoarea Mona Marian Chirilă explica:

Spectacolul acesta a fost făcut pentru că era momentul în care trebuia să avem curajul să restituim nume şi lucruri scrise de intelectuali importanţi din cultura românească. Ei au fost uitaţi, ei nu se ştiu, nu se învaţă la şcoală, nimeni nu pomeneşte de ei. Ei s-au pierdut în memorie. Spectacolul este un fel de act curajos şi nebun şi smintit de recuperare a celor care nu au avut dreptul la memorie.

Dadaismul, curent revoluţionar în artele secolului XX, e reevaluat în mediile culturale românești la centenarul naşterii sale. Gesturile vizionare, ale artiştilor care s-au alimentat din bogăţia acestei mişcări artistice, sunt cu atât mai valoroase astăzi, când spiritul aniversar potenţează valoarea acestui spectacol, Memo.

Ţin minte că atunci când am lucrat la acest spectacol, o vară întreagă am stat în braţe cu toată poezia avangardei literare româneşti. Din punctul meu de vedere spectacolul e o invitaţie adresată spectatorilor nu numai să guste tipul de colaj pe care l-am alcătuit acum 16 ani cu Mona şi cu Dragoş, ci să se aplece puţin asupra textelor avangardei literare româneşti. Spectatorii vor descoperi un univers teribil de bogat, şi vor înţelege de ce după aceea a existat un Nichita Stănescu, de exemplu. (actriţa Miriam Cuibus)

Azi, la fel ca atunci, la premieră, aceeaşi distribuţie urcă pe scenă: Miriam Cuibus şi Dragoş Pop. Lipseşte doar regizoarea Mona Chirilă, dispărută prematur.

Spectacolul abordează tema emigraţiei, dar o emigraţie pe invers. Personajul El, vrea să se întoarcă în ţară. El are nevoie de paşaport şi viză pentru a se întoarce în ţară. Sigur că străbate obsesia asta a românului care vrea să plece pentru că lucrurile care i se întâmplă în momentul acesta sunt debusolante, dar eu nu am vrut să speculez această obsesie aproape generală, contemporană nouă. El vrea să se întoarcă în ţară şi în sine, să recupereze un spaţiu al memoriei şi al sufletului. Locul din care pleci e locul sufletului. În clipa în care pleci rişti să îți pierzi sufletul. Marile nevroze şi marile psihoze se nasc, cred, dintr-o pierdere a sufletului. ( regizoarea Mona Marian Chirilă la premiera absolută din iulie 2000)

Spectacolul se joacă la Studio Euphorion al Teatrului Naţional Cluj vineri, 8 aprilie, şi miercuri, 13 aprilie, de la ora 19, dar nu este recomandat tinerilor sub 14 ani.

Desigur, după dispariţia Monei a fost un moment sensibil pentru mine şi pentru Dragoş să îl reluăm în absenţa ei, dar în mod ciudat Mona era foarte prezentă, era cu noi. Singura schimbare față de spectacolul de acum 16 ani e trecerea la Studio Euphorion. Am încercat să îl păstrăm, fiindu-ne foarte drag, noi crezând în acest spectacol și acest lucru cred că îi asigură tinereţea. (actriţa Miriam Cuibus)

Spectacolele, deşi efemere, supravieţuiesc în memoria culturală, iar în cazuri excepţionale longevitatea lor restituie şi spiritul unui creator. Memo reînvie, pentru cei ce-i știu creația și au cunoscut-o pe Mona Marian Chirilă, poetica spectacolelor ei.