Alfabetul naturii
Crucea bizantină este ca un fulg de nea, mic reprezentant al universului. (Mihai Eminescu)
Articol editat de , 5 aprilie 2016, 11:02
Pictorul Constantin Flondor preia observaţia lui Eminescu din Fragmentarium ca pe unul din motto-urile care traduc în logos concepţia sa despre artă. Tratează pictura ca mediu al cunoaşterii lumii, ca loc al descifrării structurii geometrice a universului. Legea universală a creaţiei poate fi citită în morfologia naturii.
Am dovada, sunt fotografiile care stau mărturie că însăşi universul, divinitatea, universul lucrează cu acest secret geometric, matematic, cu care ordonează lumea. (pictorul Constantin Flondor)
Floarea de măr şi fulgul de nea sunt motive recurente în pictura lui Constantin Flondor, prin care geometria şi matematica se regăsesc în natură, în peisaj, în vegetal ca expresie a manifestării Creatorului.
E un miracol pentru mine. Un om atât de complex, care schimbă stilul de-a lungul vieţii, dar schimbările de stil nu sunt rupturi, sunt cerneri, pentru că cernerea e una din temele picturii lui. Trece de la geometrie la aleatoriu, de la natură la structura naturii pe care ochiul liber nu o percepe, totul îmbrăcat într-o poezie extraordinară. Până şi titlul expoziţiei spune cât de poet este artistul. (pictorul Mihai Sârbulescu, membru în grupul Prolog)
Veranda cu flori de zăpadă e titlul expoziţiei personale de pictură cu care Constantin Flondor expune la Muzeul de Artă din Cluj (MAC) creaţia ultimilor doi ani. Expoziţia e un moment de bilanţ aniversar. Artistul împlineşte anul acesta 80 de ani, iar lucrările expuse adună concluzia deceniilor de cercetare picturală.
Această verandă o am în apartamentul meu din Timişoara. Îmi dă măsura timpului. E o viţă de vie pe care o urmăresc: acum primăvara începe să prindă muguri, până vine vara acoperă toată deschiderea din faţă şi îmi dă o bucurie. Aici e o lecţie pe care ne-o dă natura. În artă se vorbeşte tot timpul de nevoia de nou. Ori, în natură repetiţia e regula. Sunt la vârsta când mă bucur de 80 de primăveri şi niciodată natura nu mă plictiseşte privind-o a 80-a oară. E o bucurie care se repetă an de an, de fiecare dată cu aceeaşi prospeţime şi cu acelaşi tonus ne simţim fericiţi, vii. Prin natură divinitatea ne oferă un alfabet pe care noi încercăm să îl descifrăm şi, eventual, să îl traducem în pictură. (pictorul Constantin Flondor)
Născut în 1936 la Cernăuţi, artistul trăieşte de o viaţă la Timişoara unde a reformat pictura deceniilor 6-7 ale secolului XX ca membru fondator al grupărilor 111, Sigma şi Prolog. Cea din urmă, de o longevitate impresionantă, a născut prietenii artistice de o viaţă. Pictorii Horia Paştina şi Mihai Sârbulescu l-au însoţit şi la vernisajul de la Cluj, aşa cum grupul îşi urmează membrii peste tot în ţară, unde expun.
Când eram copil alergam pe stradă şi priveam sus la cer. Şi alergând aşa spuneam: uite cum ne însoţeşte cerul, norii vin împreună cu noi. Cuvântul cer: el sa născut la Cernăuţi, are lucrări dintr-un ciclu Făina, Cernere, are fulgii nea care cad din cer, îi cerne iarna. Cernere, cer, norii cerului, cerul ca o haină care ne îmbracă… Cerul îl însoţeşte peste tot şi noi împreună alergăm însoţiţi de cer, alături de el. Împlineşte 80 de ani şi vârsa conţine cifra opt care e ziua a opta, ziua fără de sfârşit şi, aş spune, dragoste fără de sfârşit. (pictorul Horia Paştina,membru în grupul Prolog)
Pe simeze figurativul structurilor vegetale conduce spre abstractul geometric în rafinate acorduri cromatice ce vă stau la dispoziţie până în 24 aprilie, la MACluj, în expoziţia Constantin Flondor – Verandă cu flori de zăpadă. Expoziţia este realizată de Muzeul de Artă Cluj cu sprijinul Institului Cultural Român şi al Galeriei Baril.
Sper că rămâne pictura însăşi; că e alb pe alb, că e o linie pe o suprafaţă albă, că e o pată de culoare, pictura e hrana care mă motivează, care mă îmbogăţeşte, îmi dă hrana de fiecare dată când mă întorc în atelier. (pictorul Constantin Flondor)
Oana Cristea Grigorescu
