Rețetele secrete pot deveni produse tradiționale
30 de feluri de mâncare, toate preparate după rețete tradiționale, unele chiar foarte vechi, au fost piesa de rezistență, în cadrul celei de-a 10-a ediții a Festivalului Produselor Tradiţionale de la Cluj.
Articol editat de Alina Vingan, 4 aprilie 2016, 13:40
Palaniețe cu ceapă și slănină, Plăcinte cu lucernă, Riteș de Lucăceni, cucuruz fiert, Gogoșile lolelor, Prăjitură cu rubarbă, Pături cu zăvoi, Sarmale și pălincă din mere pădurețe sunt doar câteva dintre preparatele studenților care ar putea deveni produse tradiționale.
Pentru a obține certificatul de produs tradițional, printre condiții se numără: completarea unui caiet de sarcini și materiale doveditoare ale originii și vechimii lui.
România nu are atestat, la nivel european nici un produs tradițional, iar interesul tinerilor pentru aceste preparate este foarte important din acest punct de vedere. Este important ca tinerii să învețe practic despre produsele tradiționale, să le valorifice, dar, în același timp, să învețe cum să-și poată crea afacerea personală certificând astfel de preparate. De fapt, acesta este scopul evenimentului, să scoatem din anonimat 30 de produse agroalimentare autentic româneşti din Transilvania şi Bucovina prin construcţia identitară a unui paşaport agroalimentar. (Avram Fițiu, conferențiar la USAMV, organizator al evenimentului).
Studenții care și-au expus preparatele au purtat costume populare pentru a ne introduce și mai frumos în povestea produsului prezentat.
Am aflat, de exemplu, că la palaniețe este nevoie de rezistență la frământat ca aluatul să fie numai bun de copt, dar și că lucerna este un ingredient foarte potrivit pentru plăcinte.
Raluca Ardelean a învățat rețeta plăcintelor cu lucernă de la mama ei.
Toate aceste produse au fost și degustate și, credeți-mă pe cuvânt, când vă spun că studenții au reușit să facă cinste comunităților care le-au încredințat, în mare taină, rețetele delicioase.
Alina Nechita
