Există viaţă după diagnostic
Articol editat de , 8 martie 2016, 11:50 / actualizat: 9 martie 2016, 9:59
„Există viaţă după diagnostic” e deviza la care ajung să adere pacientele diagnosticate cu cancer şi integrate în grupuri de suport. Controalele periodice, informarea şi educaţia sunt sunt esenţiale pentru prevenirea diferitelor tipuri de cancer la femei – şi nu numai. Acestea au fost principalele concluzii ale unei reuniuni care a avut loc la Cluj-Napoca şi, simultan, în alte trei mari oraşe din ţară, cu ocazia Zilei Femeii.
În România nu există un program naţional de screening pentru cancerul mamar, aşa cum există în ţările dezvoltate. Dar, dacă boala e diagnosticată în stadiul I, rata de supravieţuire poate ajunge la 80-90 %, şi la peste 90 % pentru cancerul de ovar.
Până când statul va face ceea ce trebuie să facă, să explicăm ce putem face fiecare dintre noi, spune dr. Adriana Melnic, director executiv al Societăţii Române de Cancer.
„Fiecare femeia în vârstă de peste 50 de ani trebuie să îşi facă o mamografie. În cazul în care există factor de risc, mamografia ar trebui făcută chiar mai devreme (peste 40 de ani, în unele cazuri chiar peste 35 de ani). Femeile care ştiu, de exemplu, că au avut cazuri de cancer mamar în familie trebuie neapărat să se adreseze medicului şi să întrebe când trebuie să înceapă efectuarea acestor explorări periodice.”
Specialiştii consideră că orele de educaţie pentru sănătate în şcoli ar trebui să devină obligatorii şi că ele ar putea contribui decisiv, aşa cum s-a întâmplat în ţările dezvoltate din nordul Europei, la prevenirea diferitelor boli.
Asociaţia decanilor facultăţilor de medicină din România a facut demersuri în acest sens la Ministerul Sănătăţii. Beneficiul educaţiei pentru sănătate, începând chiar de la grădiniţă, ar fi „uriaş”, spune preşedintele asociaţiei, prof.dr. Anca Buzoianu, decanul Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. „Să nu uităm că suntem ţara cu cele mai tinere mame din Europa, suntem ţara cu cel mai mare număr de avorturi, suntem ţara în care obezitatea şi stilul de viaţă nesănătos produc foarte multe boli”, spune Anca Buzoianu, care se pronunţă pentru o campanie agresivă în privinţa educaţiei pentru sănătate.
Un lucru important! Semnele care sunt mediatizate în multe campanii de prevenire a cancerului la sân sunt caracteristice bolii aflate deja în stadii avansate, aşa ca urmărirea lor s-a dovedit ineficientă.
„Foarte mulţi ani, programele s-au axat pe autoexaminarea sânului. Or, s-a dovedit că programele de autoexaminare a sânului nu au scăzut cu nimic mortalitatea, pentru că dădeau femeilor, din păcate, o stare de falsă liniştire, dând senzaţia că, dacă nu au aceste semne grave – scurgerile, pielea în coajă de portocală etc -, atunci nu este nicio problemă. Trebuie să înţelegem că, în cancerul mamar, nu trebuie să mergem la medic în momentul în care a apărut un nodul sau în momentul în care este ceva care ne supără. Singura explorare care a putut să scadă mortalitatea prin cancerul mamar este efectuarea mamografiei şi a ecografiei, la vârste mai tinere.” (Adriana Melnic, director executiv al Societăţii Române de Cancer)
Dezbaterea “Sănătatea feminină şi oncologia” a reunit specialişti din domeniul oncologic, reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi, ai vieţii politice şi ai presei, urmărind să disemineze informaţii legate de importanţa prevenţiei şi a diagnosticului precoce. Întâlnirea a fost moderată de Corina Ionuţ, realizatoarea emisiunii “Tableta de sănătate” la TVR Cluj.
Text/foto: Ioana Bindea
Radio Cluj se poate asculta şi online AICI:
