După 20 de ani, Republica Moldova revine la alegerea directă a şefului statului
După 20 de ani, Republica Moldova revine la alegerea directă a șefului statului, potrivit unei hotărâri adoptate vineri, 4 martie, de Curtea Constituțională. Instanța a dispus anularea modificărilor operate în legea supremă a Republicii Moldova în 2000, prin care preşedintele era ales în Parlament.
Articol editat de Camelia Velțan, 4 martie 2016, 19:05
Curtea şi-a modificat decizia prin faptul că în anul 2000, când Parlamentul a amendat Constituţia a modificat textul iniţial avizat de Curtea Constituţională. De asemenea, Curtea constată că alegerea preşedintelui de către Parlament a provocat crize politice. Procedura de alegere a preşedintelui urmează să fie stabilită prin legea organică, iar Curtea a stabilit că Parlamentul trebuie să adopte neîntârziat legislaţia respectivă.
Partidele parlamentare comentează în contradictoriu decizia de vineri, 4 martie, a Curţii Constituţionale: Partidul Liberal califică decizia drept una periculoasă, în condiţiile în care electoratul nu este stabil şi poate fi manipulat; în acelaşi timp, democraţii, liberal-democraţii şi socialiştii salută ideea alegerii şefului statului prin vot direct.
Actualul preşedinte, Nicolae Timofti, rămâne în funcţie până la expirarea mandatului. Potrivit modificărilor operate la Constituţie, în 2000, Republica Moldova a devenit republică parlamentară, preşedintele fiind ales în Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi. Aceste prevederi au provocat mai multe crize politice, iar trei parlamente au fost dizolvate pentru că nu au reuşit exerciţiul de alegerea preşedintelui. Potrivit sondajelor, între 80 şi 90% dintre cetăţeni se pronunţă pentru alegerea directă a şefului statului.
Mandatul actualului preşedinte expiră în 22 martie, iar la următorul scrutin şeful statului va fi ales prin vot direct.
Radio România Actualităţi
Ascultă Radio Cluj online AICI:
