Amintiri din epoca de şcoală

Mai multă pace, mai puţin război! Politic, ăsta ar fi mesajul spectacolului nostru. Educaţie mai solidară, mai colaborativă şi mai puţin axată pe lupta asta continuă de a impune ceva, de a fi tot timpul cel mai bun,  cel mai competent,  cel mai performant. (Mihaela Michailov, dramaturgul spectacolului Amintiri din epoca de şcoală)

Articol editat de , 4 martie 2016, 13:09

Indiferent de generaţia din care facem parte amintirile din vremea şcolii sunt cam aceleaşi.  Un acelaşi raport excesiv autoritar  al catedrei e denunţat de elevii din toate timpurile, iar zona experienţelor şcolare e  subiectul spectacolului Amintiri din epoca de şcoală de Mihaela Michailov şi Radu Apostol care se joacă sâmbătă, 5 martie, de la ora 19  la Reactor de creaţie şi experiment în cadrul programului Focus Atelier 2016.

Noi am pornit în acest spectacol de la amintirile noastre. Sunt amintirile celor doi actori, Katia Pascariu şi Alexandru Potocean, dar şi amintirile mele şi ale lui Radu Apostol, practic două generaţii. Am încercat să vedem ce din aceste amintiri mai e valabil astăzi, ce nu mai e valabil, care erau fricile, angoasele noastre când intram în clasă, când ne aşezam în bancă şi o vedeam de doamna răsfoind catalogul. Ce aşteptam,  ce am fi dorit să schimbăm dar nu am avut curajul, ce am fi dorit să construim împreună cu diverşi colegi pe care i-am pierdut pe drum, şi de ce i-am pierdut, cum ne simţeam când eram olimpici, dar şi când luam patru, după patru. Cumva sunt lucruri care jonglează cu perspectiva şcolii fiecăruia dintre noi şi cum ducem, de fapt,  prin viaţă şcoala cu noi. (Mihaela Michailov, dramaturgul spectacolului Amintiri din epoca de şcoală)

Învăţământul românesc e un teritoriu al extremelor. Ne lăudăm adesea cu rezultatele spectaculoase ale elevilor singulari, dar şi deplângem mediocritatea şi lipsa de performanţă a sistemului la fiecare bilanţ anual al rezultatelor la bacalaureat. Artiştii chestionează tocmai cauzele acestor două verdicte ce coexistă când vorbim despre sistemul educaţional românesc.  Ca orice veritabil teatru documentar Amintiri din epoca de şcoală atinge o coardă sensibil-nostalgică, dar şi una critică de vreme ce anii de şcoală sunt pentru toată lumea anii formării şi confruntării cu idealurile vieţii.

Cred că e şi un raport polemic şi critic, pentru că avem viziunea exacerbată a copilului care stă mic în băncuţa lui şi trebuie să răspundă corect , să fie corect, pentru care toată lumea devine o bătălie totală. E şi aspectul critic, dar şi cel emoţional, în sensul în care vorbim despre cum ne simţeam noi şi felul în care foarte mulţi dintre copiii care merg la şcoală încă se simt. După fiecare spectacol avem discuţii cu publicul şi îi întrebăm dacă se regăsesc în amintirile noastre. De multe ori răspunsul e da, alteori ne corectează, ne spun  cum e  acum, ce şi cum s-a schimbat.  Aşa că e un dublu raport, unul critic, dar şi unul emoţional, tandru, legat de sentimentele fiecăruia dintre noi. (Mihaela Michailov, dramaturgul spectacolului Amintiri din epoca de şcoală)

Ce e de schimbat în învăţământul românesc citim printre rânduri când încercăm să răspundem la întrebarea dacă şcoala greşeşte cerând elevilor competitivitate.

Greşeşte pentru că îi desolidarizează şi îi singularizează, nu într-un mod bun, spun eu. La un moment dat, în spectacolul nostru, tatăl îi spune fetiţei care merge la olimpiadă şi e foarte bună:  Să stai tu cu foaia ta, tată, tu cu foaia ta.  Cred că modelul acesta, tu cu foaia ta, tu cu tine, generează foarte multe singurătăţi printre adolescenţi.  Ken Robinson, unul dintre gânditorii contemporani asupra educaţiei, spune în repetate rânduri că sunt multe lucruri extrem de importante care s-au născut în lume şi care au schimbat lumea prin procese colaborative. Iar noi la şcoală le cerem copiilor să fie singuri cu foile lor, cu tipul lor de gândire, cu mintea lor, ei singuri să demonstreze… Cred că ar trebui să ne ducem spre mai multă solidaritate şi mai multă colaborare. (Mihaela Michailov, dramaturgul spectacolului Amintiri din epoca de şcoală)

La finalul primei săptămâni de Focus Atelier mergem la teatru să ne confruntăm amintirile din vremea şcolii cu ale dramaturgilor şi actorilor din spectacolul Amintiri in epoca de şcoală. Spectacolul de sâmbătă, 5 martie, urmează dezbaterii de la ora 16 care trage concluziile primului atelier susţinut  săptămâna aceasta de cei doi dramaturgi ( Mihaela Michailov şi Radu Apostol) pe tema  Teatrului comunităţilor participative.

Oana Cristea Grigorescu