Candele aprinse pentru victimele Holocaustului, la Zalău

Un public numeros din mai multe judeţele ale Transilvaniei a participat duminică, 31 ianuarie, la Zalău la comemorarea victimelor Holocaustului, moment istoric marcat la nivel mondial în fiecare an în 27 ianuarie. În acea zi a anului 1945 a fost eliberat lagărul de la Auschwitz-Birkenau din Polonia.

Articol editat de Andreea Leonid, 1 februarie 2016, 16:05 / actualizat: 2 februarie 2016, 16:29

Evenimentul de la Zalău a fost primul organizat de recent înfiinţata Comunitate a Evreilor din Sălaj, condusă de Dan Has, la care au participat oficialităţi de la Bucureşti, profesori de istorie şi specialişti în problema Holocaustului.

27 ianuarie 1945 înseamnă sfârşitul Holocaustului. 6 milioane de evrei au fost ucişi, în urma „soluţiei finale”, aşa cum a fost numit programul de exterminare plănuit şi executat de regimul condus de Adolf Hitler în Germania. Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, a evocat „industria morţii” de la Auschwitz.

Aurel Vainer: „Holocaustul iniţiat şi pus la punct cu rigurozitate de Germania hitleristă s-a derulat ca o industrie a morţii. Era programat totul din momentul în care s-a luat hotărârea „soluţiei finale”, cum facem să o ducem la îndeplinire. Holocaustul a fost marcat mai ales de lipsa de neomenie la puterea cea mai mare”.    

Ne întrebăm şi acum, după mai bine de 70 de ani de la derularea evenimentelor evocate de dr. Aurel Vainer, „Cum a fost posibil Holocaustul?”. Ne răspunde istoricul Lucian Nastasă-Kovacs, prezent la comemorarea de la Zalău  a celor  6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al doilea război mondial.

Prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovacs: „Probabil a fost un cumul de evenimente antisemite care n-au primit riposta încă de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Pe de altă parte, se pare că oamenii de ştiinţă, oamenii politici, oamenii de rând, bisericile de toate riturile n-au luat o atitudine pe măsură. Nu uitaţi că oamenii de ştiinţă au contribuit major la susţinerea teoriei raselor. Deşi mintea umană nu poate din punct de vedere moral să îşi imagineze o asemenea catastrofă, un asemenea Şoah, el s-a petrecut. Istoria o dovedeşte, cele 6 milioane de victime şi nu numai. Ca atare, într-o lume ca cea de astăzi, în care fierbinţeala politică pare că îl duce puţin la disperare pe omul de rând, nu ne scuteşte de a privi cu circumspecţie şi pe viitor”.         

„Soluţia finală a problemei evreieşti” a eşuat. Prizonierii lagărelor de exterminare, care au rămas după uciderea celor 6 milioane de evrei,  au fost eliberaţi şi s-a format un stat care astăzi există. Cum au reuşit supravieţuitorii „industriei morţii” să îşi trăiască viaţa după Şoah?

Rabinul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Rafael Shaffer: „Fiecare a găsit în adâncul sufletului lui puterea de a continua. Nu ştim de unde au avut aceste resurse. Aceasta este una din marile taine. Păstrarea memoriei trebuie să se exprime prin ceea ce au vrut ei să şteargă. Nu numai existenţa noastră fizică, ci şi păstrarea tradiţiilor noastre milenare”.  

Şi pentru că avem datoria de a transmite aceste informaţii tinerei generaţii, reprezentanta Asociaţiei „Tikvah” din Oradea, Emilia Teszler,  a ţinut o lecţie deschisă despre Holocaust elevilor prezenţi la eveniment. Finalul a aparţinut muzicii evreieşti interpretate de Bucharest Klezmer Band.

Andreea Leonid  

Foto: Mirel Matyas