Practici magice în Transilvania

Articol editat de , 18 decembrie 2015, 16:30

Muzeul Etnografic al Transilvaniei prezintă expoziţia “Practici magice în spaţiul rural tradiţional din Transilvania”. O “întreprindere curajoasă”, după cum o numeşte curatorul ei, etnologul Silvestru Petac (în fotografie).

Într-un colţ, vedem expuse amulete provenite din colecţia de peste 4.000 de obiecte a unui învăţător etnograf din Turda, Istvan Teglas, colecţie din care muzeul a cumpărat o mică parte, în anii 1930.

“Magia s-a făcut prezentă în viaţa ţăranului  – şi se face prezentă şi în viaţa noastră –  prin act, prin tehnică, şi mai puţin prin obiect. La noi se spune că faci şi desfaci. Magia înseamnă întotdeauna a face ceva, şi a desface ceva. Adică implică un gest, implică o vorbă, implică un gând, un murmur, ceva care merge înspre zona ascunsă, înspre zona marginalului. Or, toate chestiunile acestea nu sunt materializate, nu putem vorbi despre ceva palpabil, ceva pe care putem pune mâna. Foarte puţine practici au şi obiecte prin care noi putem trimite imediat la o semnificaţie magica.” (Dr. Silvestru Petac, Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Expoziţia “Practici magice în spaţiul rural tradiţional din Transilvania” prezintă, în premieră, obiecte rare şi foarte puţin cunoscute din vechile colecţii ale Muzeului Etnografic al Transilvaniei – pietre magice, amulete, obiecte pentru vrăjit, monede pentru deochi, leacuri de întărire -, integrate în cadrele generale ale vieţii comunităţilor rurale, dar şi alte obiecte rituale şi fotografii.

Reprezentate sunt practici legate de naştere, cununie şi moarte, dar şi legate de calendarul satului, cum ar fi Ielele, Capra, Focurile Vii, Jocul Măştilor, Cununa Secerişului, Băbăluda.

„Miza este, de fapt, viaţa. Toată ritualistica aceasta e construită, în fond, în sprijinul vieţii, în sprijinul acelor elemente care susţin viaţa, şi nu moartea”, explică Silvestru Petac, curatorul expoziţiei, care poate fi văzută până în data de 10 ianuarie 2016.

Text/foto: Ioana Bindea