Evreii sărbătoresc Hanuka!

Evreii din întreaga lume sărbătoresc începând de duminică  seara Hanuka, sărbătoarea Luminii şi a Reînnoirii.

Articol editat de Andreea Leonid, 6 decembrie 2015, 17:47

Timp de 8 zile se celebrează victoria macabeilor asupra monarhiei seleucide din Siria. În anul 165, înaintea erei actuale, după trei ani de război, Iehuda Macabeul i-a învins pe sirieni și s-a întors cu credincioșii săi în Ierusalim  pentru a revendica Templul, pe care sirienii l-au închinat unor zeități păgâne. Evreii au găsit în Templu doar un vas cu ulei pur pentru aprinderea Menorei. Deși era suficient doar pentru o singură zi, uleiul din sfetnic a ars, în mod miraculos, timp de 8 zile.

Cu ocazia sărbătorii de Hanuka, evreii din toate comunităţile din ţară organizează evenimente specifice. La Cluj, sărbătoarea va fi marcată miercuri, 9 decembrie, de la ora 18, la Templul Memorial al Deportaţilor de pe strada Horea. La ceremoniile religioase vor participa invitaţi de la Bucureşti, corul Şira Hadaşa şi formaţia Mazel Tov din cadrul comunităţii clujene.

Obiceiuri de Hanuka

Nu se poate vorbi de Hanuka fără a aminti titirezul tradiţional, jocurile de cărţi şi banii de Hanuka.

TITIREZUL – este extrem de răspândit printre copii. Există o terorie care afirmă că acest obicei a fost adus din India în Europa în timpul Evului Mediu şi răspândit în special în Germania. Literele de pe faţetele titirezului ar fi fost literele germane N, G, H, S, însemnând N= nichts (nimic), G=ganz (întreg), H=halb (jumătate), S= stell ein (pune o carte). Evreii ar fi schimbat semnificaţia acestor litere cu literele ebraice, iar semnificaţia lor este „o mare minune s-a petrecut acolo” (Nes Gadol Haia Sam). În Israel, litera Sin însemnând „acolo” a fost schimbată cu litera Pei, însemnând „aici” – mare minune a fost aici”.

JOCURILE DE CĂRŢI– un obicei datând din secolul al 15-lea din Europa. Interesant este că, jocul de cărţi, foarte practicat în Europa, nu era practicat de evrei din cauza lipsei de timp, ei trebuind să-şi câştige existenţa prin muncă şi din cauza Şabatului şi a sărbătorilor în care bineînţeles era totalmente interzisă munca. Hanuka şi apoi Purim, ca sărbătoare minoră care nu interzicea munca şi alte activităţi, creează cadrul pentru acest joc, practicat cu mare bucurie în special de copii. Cărţile de joc folosite de copii de Hanuka difereau de cărţile de joc obişnuite prin aceea că ei îşi confecţionau de obicei propriile cărţi, care erau de aceea cărţi cu litere ebraice şi decorate cu motive evreieşti.

HANUKA GELD – obiceiul de a da copiilor bani de Hanuka – se crede că îşi are începuturile în sec. al 17-lea în Polonia, derivând din etimologia cuvântului ebraic „hinuch” – „hanuca” însemnând şi dedicare, inaugurare, dar şi educaţie. Probabil că acest obicei a început de la părinţii evrei din Polonia care dădeau copiilor lor bani de Hanuka pentru a-i oferi profesorilor lor. Se presupune că părinţii dădeau şi copiilor câţiva bănuţi că recompensă pentru studiu şi pentru îndeplinirea acestei funcţii de „mijlocitor”. În secolul al 18-lea obicieul ia amploare, mai ales când elevii săraci de ieşiva (şcolile religioase)  merg de Hanuka pe la casele evreilor şi cer bani. Probabil că odată cu emanciparea evreilor şi intrarea lor în contact cu lumea creştină, care obişnuia să dea dulciuri, bani şi cadouri în ajunul Crăciunului, obiceiul de „hanuka geld” suferă anumite schimbări şi ia aspectul de cadouri, bani de ciocolată, aşa cum de altfel este păstrat până azi.

Bucuria acestei sărbători nu ar fi deplină bineînţeles dacă s-ar pierde din vedere mâncărurile pline de ulei – dar gustoase – care dau gustul specific al sărbătorii: gogoşile umplute cu dulceaţă numite „sufganiot” şi chiftelele de cartofi, adică  „latkes” sau „levivot”.

Andreea Leonid